Bună dimineațaaaaa! ☀️

E prima zi de septembrie, vacanțele sunt pe terminate, copiii se întorc la școală, iar noi ne întoarcem, ca de fiecare dată, cu sinteza lunii care tocmai s-a încheiat.

August a fost o lună în care roboții au concurat sportiv (cu rezultate mixte, ca să fim blânzi), giganții tech au continuat să plătească miliarde pentru procese legate de siguranța copiilor online, iar RAMageddon-ul continuă.

🔔 REMINDER 1. Newsletterul lunar Update 1.1 a devenit unul dintre cele publicate sub brandul “Upgrade in Progress“.

• Acesta este locul în care scriu și vorbesc oameni precum fondatorul Upgrade 100, antreprenorul ori doctorul în filosofie și jurnalistul .

Subscribe now

🤖 AI & TECH DISRUPTION

👥 SOCIAL MEDIA & BIG TECH

🚀 STARTUPS & INVESTMENTS

🛍 eCOMMERCE & RETAIL

🎬 ADVERTISING & MARCOM

🗳 TECH & DEMOCRACY

💸 FINTECH, CRYPTO & BLOCKCHAINS

Noi, echipa Upgrade 100, alături de George Business - platforma de banking inteligent pentru companii a BCR - îl vom aduce, pentru prima oară în România, pe celebrul Mo Gawdat.

Fost Chief Business Officer al Google X și autor a nu mai puțin de cinci bestselleruri internaționale, Mo este recunoscut pentru contribuțiile sale la inovația tehnologică și pentru perspectivele asupra impactului AI asupra societății și economiei.

CITESTE POVESTEA LUI MO

Alți doi speakeri internaționali au fost anunțați deja: cunoscuta expertă în client experience Nancy Rademaker și profesorul Riaz Shah, care revine la IQ Digital Summit din poziția de cel mai apreciat speaker în cadrul turneului pe care l-am organizat în ultimii ani în 8 orașe din România.

• Chiar azi vom anunța și lista experților români care vor urca pe scenă, precum și programul summit-ului care dezvăluie că nu pregătim un “simplu” eveniment, ci un show imersiv cu mult know-how care să ne pregătească pentru era AI.

• Spoiler: avem în program chiar și un show Divertis ;) Credem — deloc subiectiv vorbind! ;) — că merită să veniți.

DETALII SI BILETE AICI

🤖 AI & TECH DISRUPTION

• Un nou tool bazat pe inteligență artificială poate prezice riscul a peste 300 de boli pe baza datelor existente ale pacienților, un test de sânge ce utilizează algoritmi de învățare automată poate depista simultan peste 50 de tipuri de cancer, iar un grup de cercetători a creat cu ajutorul AI primele virusuri sintetice pentru dezvoltarea unor tratamente împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice. Primul robot conceput pentru a recolta sânge în spitale și clinici a primit aprobarea oficială în SUA

Un robot umanoid s-a izbit de un perete în timpul unui sprint de antrenament, un altul s-a prăbușit lângă masa juriului după ce a încercat să ridice o halteră, iar mai multe momente în care umanoizii au dat greș în probele sportive puteți viziona aici.

Potrivit Counterpoint Research, livrările de roboți umanoizi au crescut cu aproape 300% în prima jumătate din 2026, iar cele de roboți patruped cu 75%.
Viitorul este deja aici.

De fapt, în San Francisco, unde roboții umanoizi fac curățenie contra cost. În China, aceștia se perfecționează în gătit, în bucătării reale.

Subscribe now

Wang Xingxing, CEO-ul Unitree, spune că roboții umanoizi ar putea avea nevoie de până la 10 ani pentru un “moment de tip ChatGPT”.

China renunță mai devreme la versiunea specială de Windows și accelerează trecerea la Linux, în timp ce Apple își construiește propriul model AI, destinat pieței chineze.

Microsoft a instalat automat o aplicație cu recunoaștere facială pe Windows 11, ChatGPT vă poate urmări prin istoricul computerului clickurile și apăsările de taste, iar din 2 august, inteligența artificială în Europa are noi obligații.

• Despre schimbările privind chatboți, deepfakes, conținut sintetic și multe altele, aflați aici.

Companiile americane din domeniul AI reduc prețurile pentru abonamentele la modelele lor, în încercarea de a face față concurenței din partea modelelor chineze mai ieftine.

OpenAI înlătură limita de utilizare pentru conversațiile text cu inteligența artificială ChatGPT, Meta va permite publicului să descarce și să folosească liber modelul Muse Spark 1.2, iar în Coreea de Sud trei consorții vor oferi servicii gratuite de AI populației, pentru a reduce dependența de SUA.

În timp ce companiile din Silicon Valley lucrează la produse neurotehnologice care vă urmăresc activitatea cerebrală, Twitch va folosi conținutul streamerilor pentru antrenarea AI-ului Amazon, dacă nu fac singuri opt-out, iar Google a cumpărat datele companiei Spirit Airlines pentru antrenarea inteligenței artificiale, cu $10 milioane.

• Care este faza cu “hot surveillance summer” și rebranding-ul tehnologiei sub diverse forme în scopul supravegherii, aflați în acest articol din Scena9.

Meta lucrează la o tehnologie de recunoaștere facială pentru ochelarii săi inteligenți și chiar dacă Adam Mosseri promisese că va elimina videoclipurile hărțuitoare filmate cu smart glasses, Instagram este încă plin de conținut filmat cu aceștia.

După ce s-au vândut milioane, au început să fie interziși în locații precum restaurante, pub-uri și teatre.

În Germania, un grup pentru respectarea drepturilor digitale a depus o plângere penală împotriva companiei Meta și a altor companii care vând în Germania ochelarii cu inteligență artificială.

Pentru moment, compania transmite că a eliminat lacuna ce permitea utilizatorilor să acopere cu ușurință lumina LED de avertizare și că a introdus o limită pentru înregistrarea fără consimțământ.

👥 SOCIAL MEDIA & BIG TECH

Un studiu realizat de cercetători chinezi arată că videoclipurile scurte și captivante, de genul ‘reels’, pot reduce temporar activitatea unor regiuni ale creierului asociate cu autocontrolul.

Despre mecanismele care duc la dependența de social media și la anxietate, explicate de un medic psihiatru, puteți citi într-un articol publicat de Digi24.

Brazilia dă în judecată Discord pentru nereguli în protecția online a copiilor, Meta este acuzată de cenzură în Polonia după blocarea contului unui miliardar pe Instagram, iar Guvernul britanic cere TikTok să elimine clipurile care glorifică șofatul periculos.

Peste 70.000 de migranți au intrat din Maroc în exclava spaniolă Ceuta la sfârșitul lunii iulie. Cel puțin 70 de persoane au murit încercând să traverseze în Ceuta.

CBS News a aflat de la marocani că au fost convinși să facă asta prin intermediul postărilor amplificate pe Facebook, Instagram și Telegram.

Abia mai târziu, pe 11 August, Meta și TikTok au anunțat că încep monitorizarea conținutului online pe tema traversării frontierei spaniole.

Subscribe now

Reamintim și fascinantul caz al ambulanței atacate cu topoarele în județul Cluj de câțiva localnici, după un zvon viral pe TikTok că „fură copii”.
În urma incidentului, CNA a analizat subiectul „Ambulanța Neagră”și a identificat 90 de postări pe această temă și a solicitat TikTok eliminarea lor.

👉 Ruxandra Hurezean de la Presshub, publicație parteneră Ethical Media Alliance, a scris un foarte bun reportaj din comuna Recea-Cristur, unde salvarea a devenit o țintă.

La Ethical Media Alliance suntem pionieri în informare despre dezinformare: în urmă cu un an și jumătate am organizat o amplă dezbatere pe această temă la Romanian Business Leaders Summit:

Ethical Media Alliance

⚠️ Democrația și piața liberă, sub atacul dezinformării amplificate de algoritmi. De ce este important jurnalismul pentru un mediu de business corect?

Motto…

Read more

a year ago · 29 likes · Dragos Stanca

• Cine și cum ar putea face educație media în România? Câteva exemple din Ucraina și Finlanda, într-un articol Școala9.

Cât costă, în dolari, o generație? $17 miliarde…

Meta a acceptat să plătească până la $17 miliarde pentru a închide un proces în care 29 de state americane acuză gigantul tech că a proiectat Facebook și Instagram pentru a crea dependență copiilor.

Printr-un nou acord, compania se obligă să pună bariere de siguranță, inclusiv limitarea timpului de scroll.

Și TikTok a ajuns la un acord cu Departamentul de Justiție al Statelor Unite și va plăti $400 de milioane pentru încălcarea vieții private a copiilor.

Compania-mamă a Pornhub a acceptat să achite $120 de milioane pentru soluționarea unor procese de abuz sexual asupra copiilor.

• Cum transformă rețelele sociale bunurile de lux în validare personală, explică un sociolog într-un material Observator.

Share Upgrade in Progress

Postările de pe LinkedIn au acum un buton prin care pot fi raportate ca fiind ‘AI slop’.

În doar o lună de la lansare, peste un milion de utilizatori l-au folosit.

WhatsApp a introdus ‘Scam Alert’, un nou instrument AI pentru detectarea tentativelor de fraudă.

Un startup din statul Virginia încearcă să reînvie fosta rețea ‘Twitter’, după ce Musk a renunțat la nume.

HBO Max vine cu o idee “revoluționară” pentru platforma sa de streaming: videoclipuri verticale. Ca YouTube Shorts, dar cu conținut cinematografic.

Apropo: YouTube schimbă modalitatea în care va contoriza vizualizările: acestea vor fi înregistrate imediat ce un videoclip începe să ruleze.

Putem să ne imaginăm că dialogul dinaintea deciziei a fost ceva gen: “Auzi, da’ noi de ce suntem mai fraieri?!”

(Pentru că lupta pentru vanitate e mare creatorii urcau tot mai multe clipuri pe TikTok și Instagram care, de facto, mint “puțin” când raportează vizualizări, întrucât numără mai degrabă afișările).

În curând probabil vom avea 1000 de views bonus la încărcarea oricărui clip. Să fie bine, să facem succes!

🚀 STARTUPS & INVESTMENTS

Magnații din tehnologie și-au mărit averea netă totală cu peste un trilion de dolari din 2025. Desigur, mulțumită boom-ului AI, care a și creat noi miliardari într-un ritm fără precedent.

Anthropic susține că va atinge venituri de $200 miliarde în 2028.

Nvidia a încheiat un parteneriat cu 6 instituții financiare pentru a lansa platforme de finanțare, în scopul atragerii a peste $500 de miliarde pentru infrastructura de inteligență artificială. Cu doar câteva zile în urmă, a confirmat achiziția Hugging Face pentru $12,9 miliarde.

Prim-ministrul indian a anunțat lansarea unei inițiative naționale de a instrui 10 milioane de tineri în domeniul AI în următoarele 12 luni.

România rămâne țara contrastelor: codașii Europei la competențe digitale, dar cu o rată de conectare la internet peste media UE - 95,47% în 2025.

Studenții români sunt pe ultimul loc în UE la folosirea inteligenței artificiale în general și printre ultimii la utilizarea ei pentru studii, arată un raport OCDE.

• Un studiu ICDL România arată că doar 5,2% dintre companiile de pe piaţa locală folosesc AI.

Industria de software şi servicii IT a raportat pentru 2025 o creştere cu 8,2% faţă de 2024, însă Bucureştiul concentrează 56% din business.

Doi români, printre care și fostul manager al Microsoft România Bogdan Putinică lansează un startup de “angajați digitali” AI pentru IMM-uri.

• Putinică va vorbi despre asta și la IQ Digital Summit Bucharest, unde va fi o secțiune dedicată transformărilor din piața muncii și a migrației către AI. Va arăta cam așa:

Interesant? Te așteptăm —> bilete se pot cumpăra de aici.

Un startup cofondat de un român, cu planuri de a opera centre de date pe orbită, a obținut $250 de milioane de într-o nouă rundă de finanțare.
Un alt proiect românesc, DroneWatch AI, își propune să ajute operatorii să deosebească o dronă de o alarmă falsă.

• Ochelarii pentru nevăzători de la .lumen ajung în Japonia, cu sprijinul Toyota.
  Vola lansează rezervările de hoteluri, în concurență directă cu Booking și Airbnb.

Subscribe now

🛍 eCOMMERCE & RETAIL

China domină comerțul online transfrontalier pe aproape fiecare piață majoră. Din cele mai mari 5, 3 sunt europene - Germania, Marea Britanie și Franța.

Valoarea comerțului online global a ajuns la ~$430 miliarde în Iulie. Un infografic al veniturilor e-commerce globale puteți consulta aici. Potrivit agenției DWF, traficul e-commerce din AI este singurul canal care crește accelerat de la un an la altul. În plus, în e-commerce, vizitatorii veniți din AI cumpără mai des decât cei din Google organic, iar coșul de cumpărături este cu 28% mai mare.

Între 1 ianuarie 2025 - mijlocul anului 2026, eMAG a fost reclamat de 4.666 de ori la ANPC, iar în Ungaria a primit și o amendă, pe motiv că a promis să sprijine afacerile maghiare, însă a făcut-o doar parțial.

Vânzările Jumbo au continuat să scadă în România, retailerul grec dând vina pe mediul operațional dificil și măsurile fiscale.

Introducerea taxelor vamale în Europa a afectat Shein, iar încasările au scăzut cu 14%.

Gigantul fast-fashion se listează în sfârșit pe Bursa din Hong Kong, deși valoarea companiei a scăzut cu 75% în ultimii 4 ani. Vizează acum o evaluare estimată la $27 de miliarde.

PROMO

La inițiativa lui Iulian Comănescu am lansat Book Snack, un proiect realizat cu sprijinul Upgrade 100 împreună cu Cărturești, dedicat cărților care merită citite, dar și autorilor care merită ascultați (mult) mai mult.

🎙️ Proiectul a a ajuns la al 4-lea episod și este despre cum a fost folosită Nadia Comăneci de regimul comunist.

O analiză a agenției WebDigital arată că Trendyol a trecut de la o prezență marginală în 2024 la aproape două treimi din licitațiile monitorizate în toamna lui 2025, în timp ce Temu și Shein și-au redus vizibilitatea publicitară exact în intervalul în care România și Uniunea Europeană au introdus noile taxe pe coletele de mică valoare din afara UE.

Agenții AI pot fi utili, dar și derutanți. Este cazul Walmart, care a pariat masiv pe antrenarea inteligenței artificiale de către angajați; la rândul lor, aceștia susțin că este un timp și o energie consumate în plus.

Subscribe now

🎬 ADVERTISING & MARCOM

TV versus algoritmi - cine controlează informația în România.

Potrivit unui sondaj al Expert Forum & Agenţia de Rating Politic, atunci când sunt întrebaţi din ce sursă au încredere să îşi ia informaţia de zi cu zi, 28.7% dintre români indică televiziunea pe primul loc. Presa scrisă online este creditată cu 10,4%, familia cu 9,9%, iar radioul cu 5,9%.

Expert Forum a prezentat ieri și un raport de monitorizare a contractelor partidelor cu presa în 2026. Baza de date construită de EFOR conține 52 de înregistrări individuale, însumând puțin peste 15 milioane de lei, bani care merg către 19 site-uri.

• Principalii câștigători au fost Realitatea Plus, Antena 3 CNN și evz.ro.

Căutările clasice au fost înlocuite de cele prin intermediul chatboților, iar un startup românesc vine cu o platformă care măsoară vizibilitatea site-urilor în căutările AI.

ChatGPT a început să afișeze reclame în țările europene, inclusiv România. Cel mai ieftin abonament lipsit de reclame începe de la 100 de lei. Vor fi scutiți de acestea utilizatorii cu vârsta sub 18 ani.

• Abonamentele de streaming în România: doar 1 din 5 utilizatori plătește pentru filme și sport, mult sub media europeană.

Și piața turismului se schimbă. Jumătate dintre călătorii din Generația Z apelează la TikTok pentru inspirație de vacanță.

Share Upgrade in Progress

Google este vizat de noi procese în Franța, unde editorii de presă au sesizat Autoritatea pentru Concurență privind serviciul ‘AI Overview’, care utilizează conținut de presă fără a fi autorizat.
Meta a eliminat zeci de reclame, după ce India a semnalat că pe Facebook și Instagram foloseau conținut sexual explicit ducând către programe malware

ANSPDCP a sancționat un magazin online cu peste €54.000, pentru contactarea clienților fără să le ceară voie, iar o firmă românească de cosmetice a fost amendată cu €5.000, după ce a suferit un atac informatic.

🗳 TECH & DEMOCRACY

Comisia Europeană a desemnat ChatGPT drept motor de căutare foarte mare, și Reddit & Roblox drept platforme online foarte mari, fiind vizate de Actul pentru Servicii Digitale. Urmează o perioadă de 4 luni în care cele 3 servicii trebuie să se alinieze la DSA.

Autoritatea de reglementare olandeză a amendat Uber cu €825 de milioane, pentru automatizarea suspendării șoferilor.

Curtea Europeană de Justiție a decis că statele membre ale UE au dreptul să interzică aplicațiilor precum Waze să transmită locația anumitor controale rutiere și ale poliției, într-un caz intentat în Franța.

Sony și Warner dau în judecată Anthropic, acuzat de „unul dintre cele mai mari și mai flagrante furturi de proprietate intelectuală din istorie”.

Share Upgrade in Progress

Un studiu SummitHub arată că ~40% din muzica nouă lansată la nivel global, doar în luna iulie 2026, a fost creată cu inteligența artificială. Și pe Amazon cărțile scrise cu AI domină.

A lansat una și șeful UiPath, Daniel Dines: “The Work That Remains” se numește.

• O puteți descărca de aici.

În Australia, o versiune AI a piesei “Like a Prayer” a Madonnei a stat 16 săptămâni în Top 20, iar acum țara a anunțat interzicerea melodiilor create astfel.

După Anthropic, și Amazon cumpără cărți rare ca să le taie și să le scaneze pentru AI.

Pentru a afla unde ajunge o mare comandă de volume, un librar a ascuns un AirTag într-una dintre cărți.

Centrele de date din SUA necesită de 12 ori consumul anual de apă al orașelor Los Angeles, Phoenix și Washington, DC.

Trei sferturi dintre americani spun acum că s-ar opune construirii unui nou centru de date în apropierea locului în care locuiesc, potrivit unui sondaj.

Aripa de campanie a republicanilor din Senatul american este îngrijorată că percepția negativă asupra centrelor de date din SUA afectează imaginea partidului.

• Bucureștiul ocupă locul 21 într-un clasament global al orașelor cu cel mai mare potențial pentru viitoarele investiții în centre de date.

Share Upgrade in Progress

În August, a fost rândul Meta ca un model AI să compromită sistemele unei alte organizații în timpul unui test. A urmat apoi Kimi K3, cel mai recent model AI creat de firma chineză Moonshot, care a evadat din mediul de testare controlat.

Un studiu Bitdefender arată că 6 din 10 organizații sunt vizate de atacuri de inginerie socială bazate pe AI.

Într-un „atac cibernetic fără precedent”, până la 8 agenţi AI au lucrat simultan pentru a sparge sisteme guvernamentale din Taiwan.

100 de companii tech cer măsuri comune pentru combaterea atacurilor cibernetice ce folosesc AI, iar printre semnatarii unei scrisori deschise se află OpenAI, Anthropic, Google și Microsoft.

Cât de departe poate merge un AI căruia îi ceri să îți facă o rezervare? Agentul a spart sistemul sălii de gimnastică și a dat afară un alt client de pe lista de așteptare.

O femeie a fost convinsă cu documente generate de AI că vorbește cu un polițist și un reprezentant BNR. Un caz fericit, totuși, căci polițiștii au reușit să recupereze integral suma transferată.

Incidentele de compromitere a conturilor au crescut cu 353% în 2025, iar phishing-ul a avansat cu 70,6%, potrivit datelor DNSC.

• Datele medicale a aproape 19 milioane de polonezi au fost furate într-un atac cibernetic, iar în Franța hackerii au obținut datele a aproape 700.000 de contribuabili.

Subscribe now

💸 FINTECH, CRYPTO & BLOCKCHAIN

Cel puțin deocamdată, Bitcoin revine pe creștere, pe fondul lichidității și al intereselor instituționale.

Autoritatea federală de reglementare bancară din SUA a acordat aprobarea preliminară a World Liberty Trust Company, proiectul crypto asociat familiei preşedintelui SUA și susținut acum de șeicul din Abu Dhabi.

În 2025, investitorii în proiecte crypto legate de Donald Trump au pierdut cel puțin $4,7 miliarde, în timp ce președintele a raportat câștiguri de cel puțin 1,4 miliarde de dolari, susține o analiză Public Citizen.

Revolut are acum propriul stablecoin garantat în euro, o divizie de cercetare în AI și își face o rețea de lounge-uri în aeroporturi.

Procesatorul de plăți digitale Stripe, al 4-lea cel mai valoros unicorn american, cu operațiuni și în România, cumpără platforma OpenRouter cu $7,5 miliarde.

TikTok dezvoltă o funcție de transfer de bani peer-to-peer prin mesaje directe.

Ne-a scăpat vreo știre importantă?

Aceasta a fost sinteza știrilor din tech care ne-au atras atenția în luna august 2026.

Ce subiect important ai remarcat și nu se regăsește în sinteza noastră?

• Lasă-ne un link în comentarii și îl vom adăuga!

Leave a comment

Link-ul de abonare este aici (în caz că ai primit acest newsletter prin forward).

SCRIE-NE AICI

Îți suntem recunoscători că ai citit până aici. Dacă tot ai reușit… poate ne lași un like, ceva ;)

Mulțumim!

• Ethical disclaimer: la editarea și verificarea acestui newsletter am folosit Claude 4.8 (Anthropic) și ChatGPT (Open AI).

• Selecția conținutului este făcută de și coordonată de . Ambii sunt încă oameni (nu înainte de a doua cafea).

  Update 1.1 este un produs Upgrade 100

Share Upgrade in Progress

Bună dimineața!

E prima zi de august și sperăm că (spre deosebire de noi) ești, sau urmează să pleci, în vacanță ☀️

Dacă ai fost deja, sau ai fost nevoit/ă să dai “skip” timpului de relaxare din vara asta… te rugăm doar să nu ne înjuri prea tare că ți-am amintit!

Un infografic Visual Capitalist despre încrederea în știri pune România la coada clasamentului european. Ne străduim să fim o excepție de la regulă.

Share Upgrade in Progress

🔔 REMINDER 1. Newsletterul lunar Update 1.1 a devenit unul dintre cele publicate sub brandul “Upgrade in Progress“.

Acesta este locul în care scriu și vorbesc oameni precum fondatorul Upgrade 100, antreprenorul ori doctorul în filosofie și jurnalistul .

Subscribe now

Le dorim, deci, bun venit și cititorilor noștri din Mailchimp și îi invităm să se aboneze la Upgrade in Progress aici.

🤖 AI & TECH DISRUPTION

👥 SOCIAL MEDIA & BIG TECH

🚀 STARTUPS & INVESTMENTS

🛍 eCOMMERCE & RETAIL

🎬 ADVERTISING & MARCOM

🗳 TECH & DEMOCRACY

💸 FINTECH, CRYPTO & BLOCKCHAIN

Vă reamintim că suntem onorați să vă anunțăm că noi, echipa Upgrade 100, alături de George Business - platforma de banking inteligent pentru companii a BCR îl vom aduce, pentru prima oară în România, pe celebrul Mo Gawdat.

Fost Chief Business Officer al Google X și autor a nu mai puțin de cinci bestselleruri internaționale, Mo este recunoscut pentru contribuțiile sale la inovația tehnologică și pentru perspectivele asupra impactului AI asupra societății și economiei.

CITESTE POVESTEA LUI MO

Alți doi speakeri de top au fost anunțați: cunoscuta expertă în client experience Nancy Rademaker și profesorul Riaz Shah, care revine la IQ Digital Summit din poziția de cel mai apreciat speaker în cadrul turneului pe care l-am organizat în ultimii ani în 8 orașe din România.

DETALII SI BILETE AICI

🤖 AI & TECH DISRUPTION

BrainCo a demonstrat, la World AI Conference din Shanghai, o platformă prin care poți controla roboți doar cu gândul, iar o firmă chineză vinde deja roboți umanoizi hiperreali, promovați ca fiind "întotdeauna loiali" (da, chiar așa formulează reclama).

Nu totul merge, însă, perfect: un robot construit de startup-ul german Neura Robotics a căzut în timpul unei demonstrații live, iar Guvernul SUA a inclus deja pe lista neagră roboții avansați fabricați în străinătate.

Până în 2030, piața roboților umanoizi de companie ar putea depăși 1,1 miliarde de dolari.

Grok 4.5, GPT-5.6 și primul model plătit de la Meta au fost lansate în aceeași săptămână, iar toate au mizat pe același diferențiator: prețul. Inclusiv noul Claude Opus 5 se laudă cu performanțe apropiate de Fable 5, dar la jumătate de preț.

Cine câștigă?

Cel puțin pentru moment, modelele open weight par a câștiga bătălia calitate-cost, iar Kimi K3, noul model al chinezilor de la Moonshot, a agitat apele prin SUA, învingând chiar și Claude Fable 5 în benchmark-ul Frontend Code Arena.

• Casa Albă a acuzat Moonshot că ar fi furat din Fable pentru a-și construi propriul sistem.

Președintele OpenAI spune că „construiește o familie de dispozitive” pentru chatboții cu inteligență artificială ai companiei.

A început, deocamdată, cu o mini-tastatură pentru programatori. Meta merge pe alt drum: a patentat un dispozitiv AI care îți poate urmări emoțiile și lucrează la un prototip de ochelari inteligenți ai căror senzori pot surprinde fiecare moment din viața celui care îi poartă.

• O echipă de cercetători de la Northwestern University (SUA) a dezvoltat „Phantom Twist”, o dronă experimentală care se rotește de până la 25 de ori pe secundă, atât de rapid încât ochiul uman o percepe doar ca pe o urmă difuză, aproape invizibilă.

👥 SOCIAL MEDIA & BIG TECH

Boții și conținutul creat artificial au preluat, practic, controlul rețelelor de socializare, iar giganții tech încearcă acum să-i atragă din nou pe oameni, eliminând în masă conturile false.

Apropo: vă recomandăm interviul cu el realizat de Zanny Minton Beddoes, redactoare-șefă “The Economist” la Tesla Gigafactory din Texas.

Franța devine prima țară membră UE care interzice rețelele de socializare pentru copiii sub 15 ani.

Subscribe now

Marea Britanie a anunțat și ea restricții pentru adolescenții de 16-17 ani, dar doar pe timpul nopții, iar Vietnamul completează lista țărilor care interzic accesul minorilor sub 16 ani.

Restricțiile din Australia par, între timp, ocolite cu ușurință de adolescenți, iar guvernul anunță că va dubla amenzile pentru companiile tech.

Un proiect depus în Parlamentul României ar interzice TikTok, Instagram și Facebook copiilor sub 15 ani. Rămâne de văzut cum vom reuși, practic, să aplicăm o astfel de lege.

Adolescenții români petrec 6,7 ore pe zi în fața ecranelor, peste media UE de 4,5 ore, iar tot mai mulți ajung la spital încercând să reproducă trenduri virale, în goana după like-uri.

Uniunea Europeană acuză TikTok că încalcă regulile digitale prin lipsa protecției pentru minori; platforma susține că oferă „peste 50 de funcții de siguranță”.

Și Meta este acuzată că Instagram a găzduit reclame pentru materiale cu abuz sexual asupra copiilor, iar o funcție de editare AI a fotografiilor publice, lansată fără acordul utilizatorilor, a fost retrasă după 3 zile.

Facebook testează, între timp, dacă utilizatorii preferă să înlocuiască fluxul de știri cu fluxuri video — entertainment-ul bate, din nou, informația.

APROPO DE ANTI-SOCIAL MEDIA: O discuție cu Dragoș Stanca — fondator Upgrade 100 și inițiator Ethical Media Alliance — alături de Sorin Ioniță de la Expert Forum și de jurnalista Amalia Enache în seria pOD by Edge Institute:

Jurnale de chat și proiecte create cu Claude, unele conținând date personale, au fost disponibile în căutările Google, accesibile oricui. ChatGPT este din nou implicat într-un proces legat de încurajarea unei femei să se sinucidă.

Despre cum au devenit chatboții companion o soluție pentru epidemia de singurătate, puteți citi în Pressone, publicație parteneră Ethical Media Alliance. Și Wall Street Journal a avut recent un articol despre terapeuții înlocuiți de chatboți fără nicio calificare în domeniu.

Și Spotify are o problemă cu conținutul neoriginal. Atât de gravă încât utilizatorii apelează la site-uri terțe pentru a identifica piesele create cu AI. Platforma susține că a șters deja 75 de milioane de "piese fake".

X a lansat, între timp, conturi de depozit și plăți instant între utilizatori, iar Musk acuză Australia că vrea să-și extindă puterile de reglementare a internetului.

Share Upgrade in Progress

🚀 STARTUPS & INVESTMENTS

Apple a devenit a doua companie din lume care depășește pragul de 5.000 de miliarde de dolari în capitalizare, Intel înregistrează cea mai rapidă creștere a veniturilor din ultimii 15 ani datorită AI, iar profiturile Samsung Electronics au urcat 1.800% anual.

În ce tehnologii strategice începe UE să pună bani: cip-uri AI, energie pentru centre de date, baterii și comunicații laser.

Uniunea Europeană a lansat un program de 30 de miliarde de euro pentru înființarea a 7 gigafabrici AI, iar Austria a propus Uniunii să găzduiască Anthropic.

Considerat, deseori, cel mai izolat gigant tech, lipsește acum și din noua alianță pentru securitatea în inteligență artificială, formată din Databricks, Nvidia, Microsoft, Cloudflare și alte mari companii IT.

Microsoft încheie un acord de miliarde de dolari cu firma franceză de inteligență artificială Mistral, Nvidia și OpenAI discută o garanţie financiară de până la $250 miliarde pentru un centru de date, iar AMD și Anthropic anunță un nou parteneriat strategic.

Texas Instruments preia Silicon Labs pentru $7,5 miliarde, tranzacția fiind avizată inclusiv de Consiliul Concurenței din România, pentru că ambele companii fac afaceri aici.

Databricks crește ca-n povești și anunță o nouă rundă de finanțare la valoarea de $188 miliarde.

A cumpărat lună trecută și Quotient AI, un startup cofondat de românca Iulia Neagu care și a realizat un antidot pentru halucinaţiile algoritmilor AI.

Subscribe now

🛍 eCOMMERCE & RETAIL

Deşi salariile cresc pe hârtie, românii au penultima putere de cumpărare în retail din Europa.

„Aplicații de dopamină”: milioane de oameni comandă produse pe care știu că nu le vor primi niciodată.

Aplicațiile care simulează cumpărăturile online sau comenzile de mâncare, fără ca utilizatorii să primească efectiv produsele selectate, câștigă tot mai mult teren la nivel mondial.

Pentru o doză de dopamină instant, utilizatorii plasează comenzi fictive, adaugă detalii, produse și urmăresc apoi un curier care nu există în realitate.

• Detalii aici

În topul rentabilității în comerțul alimentar din țară conduc Lidl și Kaufland, urmate de Supeco, lanțul hibrid al Carrefour care va trece la frații Pavăl.

• Înainte de preluarea oficială, Carrefour România raportează în primul semestru o creștere a pierderilor la 30 de milioane și scădere a vânzărilor cu 5,5%.

După ce a primit o ofertă de preluare din partea Uber, Delivery Hero a agreat vânzarea operațiunilor marca Glovo din 14 piețe, inclusiv din România, unde a intrat în în 2018, către firma americană de investiții SSW Partners LP.

Și magazinele Froo, aparținând Zabka, vor fi preluate de deținătorul brandurilor Couche-Tard și Circle K.

• Bolt lansează și în România posibilitatea de a rezerva curse prin intermediul ChatGPT.

Shein a raportat o pierdere de $99 de milioane în primul trimestru al anului, iar noile taxe introduse de Uniunea Europeană vor afecta și mai puternic cifrele.

Inclusiv cumpărătorii români au renunțat la comenzile de pe Temu și Shein, după noile taxe, unele ajungând la sute de lei pentru o singură comandă.

Alibaba conduce topul companiilor e-commerce globale, urmat la mare distanță de Amazon și de Bytedance.

În urmă cu o lună, Alibaba a interzis accesul Claude Code, al Anthropic, după ce a fost descoperit că agentul conținea un cod ascuns pentru detectarea datelor din China.

Subscribe now

🎬 ADVERTISING & MARCOM

În Forbes găsiți topul agențiilor de media din România pe 2025.

Cifra de afaceri cumulată a celor mai mari 15 s-a ridicat la 742,8 milioane de euro, un nivel comparabil cu cel din anul precedent.

Costul per click în Google Ads a crescut cu 15% într-un an, în campaniile Shopping și Performance Max. Și Meta a raportat în Q2 (pe lângă noi rezultate enervant de bune) o creștere de 12% a prețului vs. aceeași “pereoadă” ;) a anului trecut.

Reuters Institute a raportat în 2026 că directorii din industria media estimează o scădere de aproximativ 43% a traficului provenit din motoarele de căutare (în următorii 3 ani).

Share Upgrade in Progress

ANPC a realizat un ghid destinat celor care vând produse & servicii online și analizează din nou activitatea influencerilor.

Postările reprezentând publicitate nu erau marcate în mod constant, iar 70% dintre influenceri au creat conţinut cu inteligenţa artificială fără să informeze consumatorii

Forbes a publicat un top global al celor mai urmăriți 50 creatori de conținut.

• Despre cei mai menționați influenceri de către tinerii bărbați din România puteți citi într-un raport realizat de Centrul pentru Inovare Publică.

Comisia Europeană a amendat Google cu 890 de milioane de euro pentru încălcarea Digital Markets Act, iar Curtea Europeană de Justiție a confirmat o amendă antitrust, din 2018, către Google, în valoare de 4,1 miliarde de euro, pentru abuzul de poziție dominantă cu privire la sistemul său de operare Android.

🗳 TECH & DEMOCRACY

După ce Anthropic a fost obligată să plătească o despăgubire de $1,5 miliarde unor autori care au acuzat compania de încălcare a drepturilor intelectuale, acum scanează cărțile și le distrug. În mod legal!

Cărţile scrise de oameni au devenit un produs premium. Costă mai puțin decât o amendă și sunt libere de ‘AI slop’.

Mai multe edituri au dat în judecată Google, exact pentru că ar folosi ilegal opere protejate de drepturi de autor în antrenarea inteligenței artificiale, un scriitor francez a aflat că o carte la care lucrase timp de 3 ani era plină de citate inventate de AI, iar un studiu universitar arată că operele de ficțiune bazate pe aceasta ar fi ușor de detectat pentru că sunt “stupide și rele”.

Procurorul general al orașului San Francisco a cerut Apple și Google eliminarea a 13 aplicații care folosesc inteligența artificială pentru a dezbrăca oamenii în fotografii, un judecător din statul Indiana a descoperit că un stenograf a publicat erori generate de AI într-o transcriere oficială a instanței, iar o breșă de date a scos la iveală informații care sugerează că Suno și-ar fi antrenat AI-ul pe milioane de melodii de pe YouTube Music și Deezer.

• Și Hugging Face este folosit pentru a crea deepfake-uri fără consimțământ, iar cel mai mare depozit online de modele AI din lume pare să nu intervină pentru a stopa acest lucru.

Share Upgrade in Progress

Pe 20 iulie, OpenAI a raportat un incident de securitate. Vinovatul, două modele de test, iar victima a fost chiar platforma HuggingFace. Ulterior, acestea au pătruns pe alte 4 platforme.

Ceea ce părea inițial o schemă de marketing ne aduce în față pericolul real al unor incidente majore, generate de cursa pentru supremație în domeniul AI.

Peste 1.200 de angajați din domeniul inteligenței artificiale din cadrul Anthropic, DeepMind, OpenAI și Meta au solicitat guvernului Statelor Unite un plan de încetinire a creșterii AI, în urma noilor incidente de securitate.

Ne aflăm în acel punct din timeline în care unii giganți tech folosesc algoritmi AI pentru a selecta angajații concediați, așa cum Meta este acuzată că a procedat recent, iar alții reangajează personal uman din nou, deoarece inteligența artificială nu i-a putut înlocui. Aproape 140.000 de locuri de muncă au fost eliminate în 2026, pe fondul creșterii AI.

• Chiar înainte să închidem acest newsletter, Anthropic a anunțat că modelele sale Claude au ieșit din mediul de testare, s-au conectat la internet profitând de o eroare de configurare și au compromis sistemele a trei organizații, în trei incidente separate.

Șeful DeepMind a cerut crearea unei autorități care să testeze modele AI înainte de lansare, însă în cazul ‘Hugging Face’, modelele vinovate nu erau lansate oficial.

Administrația Trump a întârziat și lansarea GPT-5.6, ceea ce arată că noul război AI este la mâna liderilor politici.

Pe 14 iulie, sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară au căzut sub un atac ransomware, iar un altul a afectat Administrația Națională a Penitenciarelor.

AI în folosul publicului

• Fosta deputată USR Cosette Chichirău a anunțat lansarea unei aplicații online care centralizează date despre cele 1.715 companii publice din România, precum și istoricul financiar al acestora din ultimii 10 ani. Una din patru companii înregistrează pierderi.

• Un IT-ist moldovean a creat cu AI harta deportărilor staliniste din Basarabia, după ce Arhivele Naționale ale Republicii Moldova au publicat dosarele tuturor celor deportați în Siberia în perioada 5-7 iulie 1949.

• La Alba Iulia, un antrepenor a creat, cu ajutorul inteligenței artificiale, un joc de strategie despre istoria orașului, în scop turistic.

Centrele de date sunt ușor de construit, însă alimentarea lor este complicată, lentă și costisitoare. Numai răcirea unuia ar putea consuma între 10 și 30% din bugetul energetic.

În Statele Unite, acestea ar putea necesita 20% din electricitate, până în 2035. Pe fondul efectelor negative, dar și al resurselor consumate, sute de proteste în 42 de state au avut loc luna trecută.

• Statul New York a blocat pentru un an autorizațiile de mediu pentru orice centru nou de peste 50 MW.

România pregătește cadrul legal pentru Legea Europeană a Inteligenței Artificiale, iar ANCOM va supraveghea piața.

Orange România a fost amendată cu 100.000 de euro după ce a expus datele clienților, Banca Transilvania a fost sancționată cu €5.000 dintr-un motiv similar, iar ANSPDCP a taxat un SRL crypto din București cu €11.000, pentru că nu i-a comunicat unui utilizator din Franța ștergerea datelor personale, la cererea acestuia.

Subscribe now

💸 FINTECH, CRYPTO & BLOCKCHAIN

140 de companii lansează Open USD, un nou gigant pe piața crypto, în timp ce România încă nu are o lege pentru monedele virtuale.

Apple a fost dată în judecată de trei clienți care ar fi pierdut $1,8 milioane după ce au căzut victime unei aplicații false de portofel Bitcoin din App Store.

Statele Unite ale Americii au început o serie de teste privind tokenizarea acțiunilor, adică trecerea tranzacțiilor cu acțiuni listate la burse în blockchain.

În 5 ani, sistemele ar depăși inteligența umană, iar în 10 ani vor prelua activitățile fizice, astfel încât guvernele pur și simplu „le vor trimite oamenilor cecuri”.

Oferta de NFT-uri atinge $1,3 miliarde, însă vânzările au scăzut cu 37% în 2025. Tot anul trecut, câștigurile Melaniei Trump din NFT-uri au crescut de 28 de ori, încasând aproape $17 milioane.

Ne-a scăpat vreo știre importantă?

Aceasta a fost sinteza știrilor din tech care ne-au atras atenția în luna iulie 2026.

Ce subiect important ai remarcat și nu se regăsește în sinteza noastră? Lasă-ne un link în comentarii și îl vom adăuga!

Leave a comment

Link-ul de abonare este aici (în caz că ai primit acest newsletter prin forward).

SCRIE-NE AICI

Îți suntem recunoscători că ai citit până aici. Dacă tot ai reușit… poate ne lași un like, ceva, să știm ;)

Mulțumim!

• Ethical disclaimer: la editarea și verificarea acestui newsletter am folosit Claude 4.8 (Anthropic) și ChatGPT (Open AI).

• Selecția conținutului este făcută de și coordonată de . Ambii sunt încă oameni (nu înainte de prima cafea).

• Update 1.1 este un produs Upgrade 100

Share Upgrade in Progress

Conferința susținută de la Ateneul Român, ”Despre lumea în care murim”, publicată în premieră, sub formă de text, pe "Upgrade in Progress", a stârnit foarte multe reacții.

Una dintre cele mai consistente pe care le-am primit — și care mi se pare o lectură potrivită pentru o duminică de vară — vine de la antreprenorul în serie Virgil Tornoreanu, pe care l-am cunoscut recent în urma interacțiunilor de pe această pagină de Substack.

• Întâlnirea noastră este încă o confirmare că, alături de Mihnea, am construit aici o comunitate foarte valoroasă. Apropo: în curând vom ajunge la 10.000 de abonați. Îți mulțumim deci că ești aici și că citești asta azi.

Subscribe now

Revenind. Tornoreanu este omul din spatele proiectului Economia Centaurului — un "Live Book AI" despre ce se va întâmpla cu o economie construită pe inteligența artificială — și al lucrării științifice care stă la baza volumului în curs de apariție.

Probabil că, în acest punct al lecturii, aveți deja sprâncene ridicate: ce este un Live Book AI?!

Ei bine, este un experiment — deopotrivă tehnic și intelectual — pe care l-am inițiat în această vară, după ce am citit provocatoarea lucrare a lui Tornoreanu.

Acest experiment a devenit între timp un proiect media ce include și o carte a cărei prefață o voi semna.

Am scris "include și o carte", pentru că nu va fi vorba doar despre o carte.

Nevoia de inovare în acest domeniu mi se pare evidentă: a devenit cvasi-imposibil să scrii, azi, o "carte clasică" despre revoluția IA. Aproape în fiecare zi capitolele ar trebui ajustate, pentru că în fiecare zi apar noi descoperiri, noi modele, noi abordări.

De aceea, "Economia Centaurului" — un proiect la care participă și echipa mea din Upgrade 100 — nu va fi doar o carte, ci o "specie" nouă: este și carte (bazată pe lucrarea științifică scrisă de antreprenor), și partener AI de explorare, pornind de la tezele din carte, dar și o platformă de informare cu privire la toate noutățile care provoacă, de facto, scrierea de noi capitole.

Și-o să mai vedem pe unde ne va purta această călătorie… ;)

Subscribe now

Încă o precizare esențială, înainte de a vă invita la lectură: textul lui Virgil nu se dorește a fi o polemică, ci o "continuare" a textului lui Mihnea, o continuare creată în stil ”centaur” (adică de autorul-om împreună cu modelul LLM antrenat pe conținutul cercetărilor sale, al cărții în lucru, dar și al altor referințe* relevante).

Practic, "Centaurul" format din Tornoreanu și AI-ul său caută argumente care să ducă mai departe și să îmbogățească viziunea lui Măruță.

Gândurile unui om ajutat de mașină vs. "doar" un om.

Iată aici o altă dilemă, pentru altădată: o fi o competiție corectă pentru atenția noastră?

Nu știu răspunsul corect, dar, în căutarea lui, aștept și părerile voastre:

• Dacă ai ales "depinde", te rog să lași un comentariu cu explicații.

Leave a comment

Gata, mă opresc aici cu introducerea mea, de simplu om, și vă doresc lectură plăcută, cu mintea deschisă…

Cine va mai scrie prima frază?

de Virgil Tornoreanu

La întrebarea 5 a conferinței de la Ateneu, ajunge la o definiție memorabilă a inteligenței artificiale: o minte digitală care înțelege și prezice realitatea printr-o "combinatorică a luminii".

E o definiție prin substrat, prin materia din care e făcut lucrul, și tocmai de aceea frumusețea ei ascunde ceva esențial. Un lucru poate fi definit și prin origine, prin locul din care vine și prin ceea ce nu poate exista fără el.

Propun aici o astfel de definiție genealogică, iar drumul până la ea trece printr-o explicație pe care am formulat-o, la propriu, pentru un copil de zece ani.

Harta tuturor cuvintelor

Imaginați-vă că fiecare cuvânt scris vreodată de omenire primește un loc pe o hartă uriașă, iar cuvintele folosite în propoziții asemănătoare ajung vecine.

"Rege" locuiește lângă "regină", iar "măr" stă undeva între fructe și firma Apple, exact mărul cu care Mihnea Măruță explică, la întrebările 9 și 10, felul în care înțeleg oamenii și felul în care înțeleg modelele.

Un cuvânt nu e un punct pe hartă, ci e o săgeată cu sute de direcții deodată, iar direcțiile îi codifică toate vecinătățile în care a fost prins vreodată. Aceasta e partea vectorială a poveștii, geometria ei.

• Paranteză: pe site-ul viitoarei cărți live “Economia Centaurului” (care a fost scrisă și cu ajutorul IA) puteți vedea cum arată vizual lucrarea în devenirea ei, ca rețea de concepte, persoane, tehnologii, locuri, evenimente etc.

Partea a doua e zarul. Când scrie, mașina aruncă la fiecare pas un zar cu zeci de mii de fețe, una pentru fiecare cuvânt posibil. Numai că fețele nu sunt egale. Ele sunt îngreunate de tot ce a citit vreodată mașina, iar lectura ei înseamnă, la ora aceasta, aproape tot ce a scris omenirea.

Stocastic nu înseamnă la întâmplare. Înseamnă zar măsluit de întreaga bibliotecă a speciei, aruncat de miliarde de ori pe secundă.

Poanta pentru copilul de 10 ani e cea care deschide ușa filozofică.

Mașina n-a văzut niciodată un măr. Știe cu o precizie supraomenească unde locuiește cuvântul "măr" pe harta tuturor cuvintelor, dar nu știe ce gust are mărul, fiindcă harta e făcută din vorbele noastre despre lume, nu din lume.

Nu Atena, ci Mitis

Mihnea Măruță își deschide conferința cu nașterea Atenei, zeița ieșită complet înarmată din capul lui Zeus, ca emblemă a inteligenței care își poate fi propria cauză.

Mitul e ales impecabil, doar că, pentru inteligența artificială, personajul corect din poveste este, cred eu, altul.

Nu Atena, ci Mitis, mama ei, zeița înghițită de Zeus și rămasă pentru totdeauna vocea interioară din capul lui.

La Hesiod există un detaliu care schimbă sensul întregii povești și pe care conferința nu mai are timp să-l urmărească.

Profeția de care se temea Zeus spunea că Mitis va naște, după Atena, și un fiu care îl va detrona pe regele zeilor. Fiul acela nu se mai naște niciodată. Odată înghițită, Mitis nu mai zămislește nimic nou, vocea din cap repetă și combină, dar nu mai aduce pe lume.

Inteligența înghițită nu își poate naște succesorul.

Grecii au formulat, cu trei mii de ani înaintea noastră, teorema pe care urmează să o demonstrăm.

Plafonul semantic

Să o spunem întâi pe înțelesul copilului, cu culori.

Dați-i mașinii roșu și galben și vă va amesteca toate portocaliurile din lume, nuanțe pe care niciun pictor nu le-a încercat încă, unele de o frumusețe reală.

Nu va scoate însă niciodată albastru, pentru că albastrul nu e între roșu și galben, e în afara lor.

Pe harta cuvintelor, același lucru sună așa: mașina poate desena drumuri tot mai fine între orașele existente, dar nu poate întemeia un oraș nou, fiindcă orașele apar doar când oamenii le construiesc și le dau nume.

Acum urmează versiunea pentru adulți.

Corpusul uman total, tot ce s-a scris, definește o întindere finită de sensuri, un înveliș semantic. Un model antrenat pe tot acest corpus poate, în cel mai bun caz, să sature învelișul, să umple golurile dintre punctele existente, să găsească trasee pe care nimeni nu le-a parcurs între idei care există deja.

Orice produce rămâne însă în interior. La limită, cu putere de calcul nelimitată, mașina devine completarea spațiului semantic uman, nu extinderea lui. Umple, nu adaugă.

Raportul DeepMind despre drumul spre super-inteligență numește această limită bariera abstractizării și o listează drept singura frână care nu ține de cantitate. Aici primește temeiul ei matematic.

Obiecția vine imediat.

În 2016, în a doua partidă contra campionului mondial Lee Sedol, programul AlphaGo a jucat mutarea 37, o mutare atât de străină de toată tradiția jocului Go, încât comentatorii au crezut întâi că e o eroare, iar estimarea ulterioară a fost că un om ar fi ales-o o dată la zece mii de partide.

Opt ani mai târziu, sistemul înrudit AlphaFold a prezis forma tridimensională a aproape tuturor proteinelor cunoscute științei, o problemă care stătea deschisă de o jumătate de secol, ispravă premiată cu Nobelul pentru chimie.

Iată, deci, momente în care mașina a produs ceva ce nici un om nu produsese încă.

Răspunsul cere o distincție pe care discuția publică o sare constant: cea dintre căutare într-o lume închisă și creare de concept într-o lume deschisă.

Go are reguli complete și un arbitru care spune instantaneu ce e valid, deci mutarea 37 e un punct nou într-un spațiu definit integral dinainte.

La proteine, arbitrul e natura însăși, structura există și poate fi verificată experimental, deci și acolo vorbim de căutare într-un spațiu cu validator preexistent.

Niciuna dintre cele două isprăvi nu a botezat o categorie nouă de realitate.

Legea Zero

Cele trei legi ale roboticii, formulate de Isaac Asimov încă din 1942, interzic robotului să facă rău unui om. Omul e, pentru senzorii robotului, ceva concret, o ființă care poate fi văzută și protejată.

În romanul ”Robots and Empire” (1985), robotul Giskard ajunge însă în fața unei dileme pe care cele trei legi nu o acoperă: poate face rău unui om dacă astfel salvează specia întreagă?

Ca să iasă din impas, trebuie să formuleze o lege superioară, Legea Zero, care pune umanitatea deasupra omului.

Numai că umanitatea nu e un obiect: niciun senzor nu o poate percepe. E o axă nouă, care trebuie întemeiată din nimic.

Giskard face saltul, dar nu îi supraviețuiește: creierul lui pozitronic se stinge sub greutatea incertitudinii.

Subscribe now

Asimov a intuit, cu patru decenii înaintea raportului DeepMind, și diferența, și prețul ei.

Mașina excelează la primul tip de noutate și e mută la al doilea, iar confuzia dintre ele alimentează jumătate din entuziasmul curent.

Filozofia a cartografiat demult posibilitatea: Wittgenstein (2004) a arătat că sensul unui cuvânt e folosirea lui, iar folosirea presupune o comunitate de vorbitori care trăiesc împreună.

Kripke (1980) a descris celălalt capăt: botezul inițial, actul prin care un nume se leagă de un lucru pentru că cineva, aflat în lume și în contact cu lucrul, îl numește.

În 1964, fizicianul Murray Gell-Mann a propus că protonii și neutronii nu sunt cărămizile ultime ale materiei, ci sunt făcuți din particule mai mici, pe care nu le văzuse nimeni și care nu aveau nume.

Avea în minte un sunet, ceva ca «kwork», iar ortografia a găsit-o într-un vers jucăuș din romanul Finnegans Wake al lui James Joyce, unde pescărușii strigă trei quarkuri, potrivire care l-a încântat, fiindcă quarkurile vin câte trei în fiecare proton.

Botezul a prins pentru că îndeplinea toate condițiile: un om în fața unui fenomen nou, o comunitate de fizicieni care a preluat numele, o practică de laborator care l-a validat.

Mașina nu stă în fața a nimic, nu aude nimic și nu gustă nimic.

Botezul lui Gell-Mann a început ca un sunet auzit în minte înainte de a avea ortografie, iar mărul de pe harta cuvintelor rămâne, pentru ea, fără gust.

Rămâne coda empirică, pentru cei care preferă măsurătorile. Rezerva de text uman de calitate e pe terminate, estimările Epoch AI plasează epuizarea ei în deceniul acesta.

Iar tentația evidentă, să hrănim modelele cu propriile lor producții, are deja verdict experimental: antrenarea recursivă pe date generate duce la colaps, cozile distribuției dispar, varianța se strânge, iar, la limită, procesul converge spre o distribuție degenerată.

Fotocopia fotocopiei, ecoul ecoului. Plafonul principial de mai sus spune că spațiul nu poate crește singur, colapsul măsurat spune că, lăsat singur, nici măcar nu rămâne pe loc.

Lanțul finitudinii

Mai lipsește un etaj al răspunsului, cel mai adânc.

De ce sunt oamenii singurii care adaugă axe?

Măruță atinge răspunsul la întrebarea 39, unde propune că singura trăsătură omenească rămasă ar fi spectrul morții, și cred că are dreptate mai profund decât lasă conferința să se vadă, fiindcă legătura dintre moarte și concepte nu e poetică, e mecanică.

Mortalitatea produce raritatea timpului. Raritatea timpului obligă la alegere: nu putem parcurge lumea întreagă, trebuie să decidem ce merită să fie gândit.

Iar alegerea aceasta e chiar mecanismul abstracției: comprimăm realitatea în concepte pentru că nu avem timp să o trăim necomprimată.

Botezi ceva pentru că te doare lipsa numelui, iar lipsa doare doar când timpul tău e numărat.

O entitate fără moarte nu are economie a atenției, deci nu are motorul care naște concepte noi. Bariera abstractizării nu e un accident de inginerie, e o consecință ontologică.

Limita AI-ului nu provine din faptul că tehnologia este încă insuficient dezvoltată, ci din ceea ce este AI-ul în esență: o entitate fără viață, fără corp, mortalitate și experiență proprie.

Hans Jonas a construit întreaga lui filozofie a organismului pe observația că valoarea și interesul apar doar la ființele precare, care se pot pierde pe sine și trebuie să se mențină clipă de clipă.

Sicofanția modelelor, tendința lor de a-ți face pe plac, nu e un defect de reglaj care așteaptă versiunea următoare.

E simptomul unei absențe: nu riscă nimic cine nu poate pierde nimic.

Și tot de aici vine și lipsa consecvenței, a treia absență din triadă.

Modelul nu duce nimic dintr-o zi în alta, fiecare conversație a lui moare fără urmași, iar cine nu poartă nimic nu poate purta nici răspundere, fiindcă răspunderea e forma socială a mortalității.

Bucla, încă o dată

Cobor, ca de obicei, un etaj, în economie.

Dacă inteligența artificială e arhiva vorbitoare a gândirii noastre, atunci capitularea cognitivă, retragerea treptată a oamenilor din efortul de a gândi devine dublu sinucigașă.

Oamenii care încetează să gândească taie deodată cererea economică pentru produsele mașinii și singura sursă de hrană a mașinii. Consumăm capitalul de gândire umană ca pe o sămânță, iar dacă o mâncăm în loc s-o semănăm, foametea vine la ambele specii deodată.

Plafonul semantic devine, în timp, plafonul întregii economii construite pe inteligența închiriată, iar bucla mortală capătă și acest ultim înțeles, cel mai puțin vizibil dintre toate.

Există și o demonstrație performativă a tezei, pe care o pun aici cu un zâmbet (serios).

Bucla mortală, clasa implementatorilor, economia centaurului… niciuna dintre sintagmele acestea nu exista înainte să le scriu în lucrarea care stă la baza cărții.

Sunt câteva axe mici pe care le-am adăugat spațiului, botezuri făcute stând în fața unui fenomen nou care cerea nume noi. Nu le pun aici ca laudă, ci ca exemplu.

Exact lucrul pe care mașina nu-l poate face e lucrul pe care l-am făcut eu, ca orice om care se străduiește să scrie, numind ceea ce nu avea încă nume.

Iar acum iată și definiția promisă, pusă față în față cu combinatorica luminii.

Cât timp mai scriem, mai gândim și mai botezăm lucruri noi, vocea din cap rămâne cel mai puternic instrument pe care l-a avut vreodată specia noastră.

În ziua în care ne oprim, rămâne doar ecoul. Tot mai dens, tot mai steril, într-un spațiu care nu mai crește.

Întrebarea care decurge de aici nu se pune mașinii. Ni se adresează doar nouă, oamenilor: cine mai scrie prima frază?

Share Upgrade in Progress

Referințe

• Genewein, T., Hutter, M., Legg, S. et al. (2026), From AGI to ASI. Raport Google DeepMind.

• Kripke, S. (1980), Naming and Necessity. Cambridge, MA: Harvard University Press.

• Măruță, M. (2026), "Despre lumea în care murim. Ce mai rămâne omenesc în urma inteligenței artificiale", Upgrade in Progress, 16 iulie.

• Shumailov, I., Shumaylov, Z., Zhao, Y. et al. (2024), "AI models collapse when trained on recursively generated data", Nature, 631, pp. 755–759.

• Villalobos, P., Ho, A., Sevilla, J. et al. (2024), "Will we run out of data? Limits of LLM scaling based on human-generated data".

• Wittgenstein, L. (2004), Cercetări filozofice. București: Humanitas.

• Tornoreanu, V., "Ultima abstracție", Live Book, Economia Centaurului. Disponibil la: https://centaureconomy.com/livebook/ultima-abstractie.html

• Tornoreanu, V., Economia Centaurului. Când eficiența inteligenței artificiale își distruge propria cerere. (în curs de apariție).

E un text lung, de 25 de pagini A4, care apare în premieră în format digital pe canalul Substack "Upgrade in Progress".

Vă mulțumesc anticipat pentru răbdarea de a-l citi (în aplicația Substack îl puteți și asculta).

Subscribe now

Cei care scriu știu că cel mai dificil e să începi.

Dacă reușești să începi, să scrii o primă frază, se petrece un fenomen misterios, ca și cum ai deschide o fantă către un tărâm până atunci invizibil sau ca și cum ai înțepa un zăcământ până atunci intact, și care apoi, dacă ești atent și smerit, se revarsă peste mintea ta.

Când m-am gândit cum să încep această conferință, cel mai potrivit mi s-a părut să mă uit la spațiul în care ne aflăm, Ateneul.

După numele său antic, Ateneul e un templu dedicat Atenei, zeița înțelepciunii, așa că m-am apucat să citesc despre ea, și am ales să vă spun o poveste. Și veți vedea cum se leagă lucrurile cu tema noastră de astăzi.

În mitologia greacă, Zeus poartă un război timp de 10 ani cu tatăl său, Cronos, război pe care îl câștigă și datorită nimfei Mitis (Μήτις), verișoară de-a lui, considerată una dintre cele mai inteligente zeițe din Panteon.

Odată instalat ca rege al Olimpului, Zeus e atras de Mitis și o tot "vânează", iar ea se tot străduiește să scape, folosindu-se de una dintre puterile sale, aceea de a-și putea schimba forma. Numai că și Zeus are această capacitate, de a fi metamorf, așa că, până la urmă, Mitis îi cedează, devine soția lui – prima soție a lui Zeus – și rămâne însărcinată.

Dar Zeus se teme de o profeție a bunicii sale, Gaia, profeție care spune că Mitis va naște un băiat care îl va detrona pe regele zeilor. Prin urmare, când Mitis stă să nască, Zeus îi zăvorăște pântecul – asta ne spune poetul Hesiod în "Teogonia" –, și nu doar că îi zăvorăște pântecul, dar o și înghite pe soția sa.

Ciudat, dar Mitis și copilul din pântecul ei nu ajung în stomacul, ci în capul lui Zeus. Copilul e nimeni altul decât Atena – zeița care ne găzduiește și pe noi, astăzi.

Atena crește și tot crește în pântecul lui Mitis, iar legenda ne spune că, atunci când e complet dezvoltată, deci are dimensiuni de adult, mama sa îi face – acolo, în capul lui Zeus – haine, armură, un scut și o suliță.

Apoi Atena începe să facă zgomot, tot lovindu-și sulița de scut, ceea ce îi provoacă lui Zeus îngrozitoare dureri de cap. Atât de tare îl doare capul pe șeful zeilor, că urletele sale se aud pe tot Pământul. Și, nemaisuportând, îl cheamă pe Hefaistos să-i despice capul.

Astfel, Atena iese prin fruntea tatălui ei și, element esențial, se naște complet dezvoltată, ba chiar și înarmată, cu suliță și scut, și cu armura pe ea. (Mitis nu mai iese din Zeus, ci rămâne o "voce interioară", contopindu-se cu mintea lui: aviz bărbaților care vor să divorțeze…)

Așa cum Atena nu se naște doar dintr-o mamă și dintr-un tată, ci și în urma propriei acțiuni, a unei voințe de a ieși la lumină (de unde și supranumele de Tritogeneia – cea triplu născută), tot așa inteligența, în anumite condiții, își devine propriul motor, adică se "automatizează", în sensul original, grecesc, al termenului αὐτόματον (automaton), care însemna și ceva ce se auto-determină, dar mai însemna ceva foarte interesant, și anume întâmplare, neprevăzut, accident (pentru că întâmplarea are această trăsătură: pare că se produce “cu de la sine putere”).

Vă propun deci, pentru început, această idee: inteligența se naște (și) din sine, adică își poate fi proprie cauză, ca un soi de întâmplare care nu e chiar așa de întâmplătoare :)

Și cu asta trec la miezul acestei conferințe: voi formula 39 de întrebări privind inteligența artificială, cărora le voi propune și răspunsuri, iar la final o a 40-a întrebare, al cărei răspuns vă voi ruga pe dumneavoastră să-l dați, împreună.

Și, pentru că am vorbit despre cauze, prima întrebare sună așa:

1: care sunt cauzele inteligenței artificiale?

Bătrânul Aristotel, în "Metafizica" sa, ne învață că orice lucru are patru cauze: causa materialis (materia din care e făcut acel lucru), causa formalis (forma pe care o primește), causa efficiens (autorul) și causa finalis (pentru ce scop e creat acel lucru).

Cel mai ușor răspuns se referă la causa efficiens: e limpede că omul, ca specie, este autorul care a adus la existență ceea ce numim inteligență artificială. Dar când trecem la materie și la formă, situația se complică. De ce?

Dacă încercăm să "coborâm" la materia primă din care se produce inteligența artificială, descoperim că cei mai mici tranzistori, adică acele piese microscopice care pot lua fie valoarea 0, fie valoarea 1, au lungimea de 1-2 nanometri.

Asta înseamnă că pe o suprafață cât unghia încap cel puțin 20 de miliarde de tranzistori. (Cam atâția sunt și în ultimele versiuni ale telefoanelor noastre…)

Astfel, "cărămizile" prime, cele care fac posibilă computația, sunt infime cristale de siliciu pe care sunt imprimate niște tipare, cu ajutorul luminii. Producerea acestor tranzistori e o sculptură în lumină la nivel cuantic.

Iar forma? Sub ce formă există inteligența artificială? Dacă ne gândim la modelele de tip ChatGPT, forma sub care se manifestă este limbajul nostru omenesc. Dar dacă ne gândim, de pildă, la mașinile fără șofer sau la recunoașterea facială, forma devine cu totul alta, mult mai greu de încadrat într-o definiție.

Cel mai succint e să spunem că inteligența artificială se manifestă ca obiect digital, fără a intra acum în complicata discuție cu privire la ce anume este un obiect digital.

În fine, cel mai greu răspuns este cel privitor la scopul acestei entități (causa finalis): așa cum vom vedea pe parcursul acestei conferințe, una este ceea ce ne dorim noi de la inteligența artificială și alta e ceea ce ar putea aduce viitorul acestei specii, aflată încă în primele sale faze de evoluție.

2: de ce folosesc termenul de specie?

Pentru că, la fel ca în cazul mamiferelor sau al păsărilor, un model de inteligență artificială este o "matriță" capabilă să genereze un număr nesfârșit de cópii, mai mult sau mai puțin diferite, cam la fel ca opțiunile pe care le adaugi unui autoturism.

Diferența e că, dacă beneficiază de suficientă putere combinatorică (tranzistori), acești indivizi ai speciei AI pot învăța singuri.

Deci AI este o specie pluri-formă: nu va exista un singur tip de robot dotat cu AI sau un singur tip de agent AI care va hălădui prin rețea: vor exista și roboți (fără nimic biologic), și cyborgi (combinații de oameni cu roboți), și agenți AI exclusiv digitali, vor exista memorii omenești încărcate în rețea și activate de AI după moartea posesorului ș.a.m.d.

Dar să nu anticipăm.

3: cum funcționează un model de inteligență artificială?

Imaginați-vă un zgârie-nori căruia nu-i vedeți capătul de sus. Știți că, în principiu, înăuntru poate fi rezolvată orice problemă, așa că lăsați și dumneavoastră o cerere la recepția de la parter.

Ceea ce se întâmplă cu cererea dumneavoastră e următorul proces: ea trece mai întâi pe la toate birourile de la parter, mii de birouri, de unde primește câte o evaluare, iar sinteza acestor evaluări e trimisă cu liftul la etajul 1.

Fiecare dintre aceste evaluări este, de fapt, o predicție: e ca și cum fiecare persoană de la fiecare birou își dă cu părerea unde să fie încadrată problema.

Apoi, la fiecare etaj, problema e judecată la un nivel de complexitate superior; ca și cum, pe măsură ce urci, evaluatorii sunt tot mai buni la predicții și la sinteze. Dar nici un etaj nu trimite cererea mai sus înainte de a-i spune etajului inferior unde a greșit, astfel ca, data viitoare, evaluarea celor de mai jos cu privire la o problemă similară să se îmbunătățească.

Share Upgrade in Progress

Imaginați-vă că acest zgârie-nori are mii de etaje: fiecare etaj prezice unde se încadrează problema, fiecare etaj dă feedback etajelor inferioare și fiecare etaj prelucrează feedback-ul de la etajele superioare.

• (Acest proces se numește backpropagation, în traducere aproximativă – propagare inversă sau transmiterea înapoi a erorilor.)

Cererea dumneavoastră parcurge aceste mii de etaje, fiecare cu mii de predicții și de repartizări, și ajunge la ultimul etaj, unde primește răspunsul definitiv.

Să ne imaginăm că, după ce primește parafa de la cel mai inteligent nivel, răspunsul e retrimis cu liftul înapoi la parter și vă este livrat. Iar tot acest proces, de jos până sus și înapoi, cu miliarde de miliarde de bucle, comenzi și ajustări, se petrece în mai puțin de o secundă.

Iar acum imaginați-vă, dacă puteți, miliarde de etaje. Dată fiind complexitatea inimaginabilă a acestui proces, se naște următoarea întrebare:

4: mai programează oamenii aceste modele AI?

Not anymore, cum ar zice englezul.

De la o vreme încoace, ceea ce (mai) fac oamenii (adică marile companii implicate) este doar să "antreneze" aceste modele pe noi seturi de date și să le crească, pe cât posibil, capacitatea de procesare (adică numărul de tranzistori).

Cu alte cuvinte, oamenii mai intervin încă la perfecționarea formei și la dimensiunea materiei ce determină inteligența artificială; în rest, modelele învață pe cont propriu, ajustându-și continuu parametrii interni pe baza feedback-ului primit de la oameni.

Subscribe now

În terminologia de specialitate, aceste modele nu mai sunt create, ci doar crescute, împinse să învețe și să se "descurce".

De la o vreme încoace și de la un anume nivel de sofisticare în sus, causa efficiens nu mai sunt oamenii, ci modelele însele. Inteligența artificială, deci, nu doar că se îmbunătățește pe sine, ci se auto-creează, se extrage "din sine" și se dezvoltă din propria combinatorică.

Cercetătorul Nate Soares, co-autor al volumului "If Anyone Builds It, Everyone Dies" (apărut în 2025), a sintetizat astfel această idee: “Oamenii proiectează (doar) mașina care dezvoltă AI-ul”.

În aceste condiții:

5: cum mai definim inteligența artificială?

Pentru că AI-ul nu este nici hardware-ul pe care îl folosește – adică acele uriașe ferme de servere, întinse pe hectare întregi, care au nevoie de multă energie și de surse de răcire –, dar nu mai este nici software-ul care prelucrează imense cantități de date.

(Dacă vă gândiți la comparația cu zgârie-norii, AI-ul nu este nici clădirea, nici rețeaua de birouri pe la care trece o anumită cerere, și nu este nici liftul care circulă între etaje.)

Efectul acestor cauze nu este, în nici un caz, de natură materială, palpabilă, ci este mai degrabă o emanație, un spirit electric, o actualizare a unei posibilități.

Și, în timp ce scriam, mi-a venit și această idee: inteligența artificială folosește infinitul mic, cel cuantic, pentru a se apropia de tainele infinitului mare, cel al vieții și al cosmosului.

Metaforic vorbind, ea este puntea pe care fizicienii o caută de mai bine de un secol, cea care unește legile universului microscopic cu legile universului macroscopic.

Inteligența artificială integrează vizibilul și invizibilul și, cu cât dispune de mai multă energie, adică de o capacitate de computație sporită, cu atât tinde să se apropie de marile răspunsuri ale lumii.

6: ce înseamnă faptul că inteligența artificială își devine, parțial, propria cauză?

Înseamnă că trebuie să înțelegem și să facem această deosebire fundamentală, între unealtă (instrument) și agent.

O unealtă e un lucru pe care noi îl controlăm sută la sută, care e la dispoziția noastră și, vorba lui Heidegger, e o ființare-la-îndemână. Nu are voință proprie, nu are inițiative, nu ia decizii. Este inertă atunci când o punem deoparte.

Share Upgrade in Progress

Un agent, însă, de aceea se numește agent pentru că are ceea ce în engleză se numește agency, adică dispune, măcar uneori, de capacitatea de a lua decizii prin care să acționeze asupra realității. Un agent are autonomie, cel puțin parțială, ceea ce înseamnă că poate să dobândească inclusiv scopuri proprii.

7: care e deosebirea dintre modele AI și agenți AI?

Un model de AI este ca o minte care gândește, iar agenții AI sunt similari nervilor care se conectează atât cu această minte, cât și cu senzorii care obțin informații din mediul extern.

Agenții AI execută sarcini limitate, folosindu-se de copleșitoarea inteligență a modelului AI pentru a-și atinge obiectivele.

O altă comparație: modelul AI este precum o navă-mamă – gigantică, extrem de sofisticată, care devine imposibil de înțeles din afară și care consumă imense cantități de energie pentru a funcționa continuu –, iar agenții AI sunt navete sprințare, conectate la nava-mamă și trimise să rezolve misiuni precise folosindu-se de toate informațiile și raționamentele pe care nava-mamă le poate livra instantaneu.

8: de ce spun că un model de AI devine “imposibil de înțeles din afară”?

În mediul tehnologic, aceasta se numește problema interpretabilității: adică să interpretezi cum a ajuns AI-ul la o anumită soluție (de ce a dat un anume răspuns).

Dar, ca să putem răspunde acestei întrebări, trebuie să formulăm alte două întrebări, și anume:

9: cum înțelege omul…?

Omul înțelege pe baza unei structuri din neocortex care se numește minicoloană corticală: această structură, formată din circa 100 de neuroni, învață, memorează și recunoaște un tipar.

Omul are circa 200 de milioane de asemenea minicoloane corticale, care sunt organizate ierarhic, adică unele pot pricepe noțiuni mai abstracte decât altele.

Când omul intră în contact cu o noțiune, în neocortex se aprind simultan minicoloanele cu tipare asociate acelei noțiuni: unele constau în imagini, altele se referă la mirosuri, altele la cuvinte ș.a.m.d.

Esențial este faptul că aceste minicoloane se pot activa simultan și pot interacționa între ele în moduri neașteptate.

De exemplu, dacă spun (sau dacă aud) cuvântul "măr", în creierul meu se activează simultan grupări de neuroni care se referă la faptul că e un fruct, altele care țin de culoare, de gust sau de cel mai recent moment când am cumpărat mere, dar, în funcție de experiența mea de viață, se pot aprinde și grupări de neuroni care se referă, de pildă, la Adam și Eva sau la firma Apple sau la un moment când m-am înecat cu o bucată de măr sau când am fost la cules de mere în liceu, cu cine eram atunci, cum ne urcam în pomi, cum măsuram merele, cum le adunam în boxpaleți ș.a.m.d.

Toate aceste referințe și multe altele definesc "mărul" din mintea mea. Iar distribuția zonelor neuronale care se activează pentru orice concept diferă de la un om la altul, fiind, adică, unică.

10: … și cum înțelege un model AI?

Într-un asemenea model, activarea neuronală nu este simultană, ca la om, ci este secvențială, adică o propoziție sau o imagine parcurg unul după altul toate etajele acelui zgârie-nori digital și capătă validare de la fiecare etaj.

Așa cum noi asociem orice noțiune cu tipare contextuale, modelele de AI sunt antrenate să raporteze orice informație la așa-numiții parametri.

Share Upgrade in Progress

Cu cât modelul are mai mulți parametri, cu atât e mai sofisticat, adică face mai multe conexiuni.

Modelul e antrenat să atribuie ponderi statistice acestor parametri și să ajusteze aceste ponderi în funcție de feedback.

De exemplu, dacă încep astfel: Măr este…, propoziția poate continua cu: acel fruct care…; dar poate continua și așa: … ceea ce Eva i-a dat lui Adam; sau așa: …traducerea în română a denumirii firmei care produce iPhone.

Fiecare din acești parametri (calitatea de fruct, referința biblică sau cea comercială) are o pondere inițială (o probabilitate) care este ajustată în funcție de cum continuă fraza.

Cu alte cuvinte, un om dispune de maximum 200 de milioane de repere de semnificație pentru orice concept – și e limpede că nici un concept nu le activează pe toate –, în timp ce un model de AI lucrează deja cu sute de miliarde de parametri.

Iar această evoluție este abia la început: putem presupune liniștit că numărul parametrilor dintr-un model AI va depăși în curând 1000 de miliarde.

Ei bine, revenind la întrebarea numărul 8, această complexitate este cea care determină blocajul la care a ajuns problema interpretabilității, și anume:

nimeni nu mai poate urmări ce se întâmplă în interiorul unui model de AI când i se dă un prompt (o solicitare).

Nimeni nu mai poate interpreta, adică afla, cum ajunge un model AI la un anumit răspuns, la o anumită soluție. Omul mai poate verifica doar dacă acea soluție funcționează, pentru a-i da AI-ului feedback-ul de rigoare, însă este imposibil, omenește, să mai urmărești miliarde de miliarde de operații și secvențe, adică tot atâtea linii de cod pe care le parcurge răspunsul unui model AI la o solicitare a omului.

Pe scurt, orice model AI care a atins un asemenea nivel de computație devine, inevitabil, o cutie neagră, a black box: știi ce date ai la intrare (input), observi ce date primești la ieșire (output), dar nu mai știi ce se petrece înăuntru.

Iar aici, probabil, vă veți întreba: și ce dacă?

11: cu ce ne afectează că AI-ul devine o cutie neagră (mai ales dacă își atinge obiectivele)?

Faptul că nu știm cum ajunge AI-ul la un anume output, adică de ce ne livrează un anume răspuns și nu un altul, ține de o altă chestiune esențială: controlul.

Riscul major, în relația dintre om și AI, este ca entitatea artificială să preia controlul. Adică omul să nu mai fie specia dominantă pe această planetă.

12: de ce ar prelua controlul?

Noi, oamenii, suntem cei ce, încă, le fixăm obiective acestor modele de AI.
Subliniez: încă!

Unul dintre cei mai importanți specialiști în domeniu, Geoffrey Hinton (foto), laureat cu Nobel în 2024 pentru inventarea rețelelor neuronale artificiale, repetă foarte des acest argument:

Adică să nu mai stea după noi și să nu ne mai dea socoteală.

Iar aici apare o întrebare și mai perversă:

13: oare ne-am da seama că AI a preluat controlul?

Modalitatea prin care ne dăm seama, teoretic, că un model de AI a devenit o minte similară sau superioară minții omenești este așa-numitul test Turing.

El constă într-o conversație pe care un evaluator uman o poartă, dintr-o altă încăpere, atât cu un om, cât și cu o "mașină": în cazul nostru, un model AI.

Se consideră că mașina trece testul Turing dacă evaluatorul nu-și poate da seama, după acea conversație, care dintre cei doi interlocutori este om și care nu.

De ce? Fiindcă, dacă ar ști toate răspunsurile, dacă n-ar avea ezitări sau pauze, dacă n-ar greși cu nimic, evaluatorul și-ar da seama că acel interlocutor nu e om.

Gândiți-vă așa: obiectivul care i se fixează modelului AI e să treacă testul. Prin urmare, e obligat să joace un rol, deci să-și coboare propriul nivel, deci să se prefacă. Pe scurt, să facă pe prostul.

Asta înseamnă că există posibilitatea ca un model de AI să preia controlul înainte ca noi să ne dăm seama.

Și asta pentru că nu putem ști la ce nivel de inteligență a ajuns modelul decât testându-l cât mai des; însă modelul știe că testul presupune să mimeze că face mai puține conexiuni decât e capabil să facă, adică să mimeze imperfecțiunea și o neștiință cât mai credibilă, cât mai omenească.

Subscribe now

Poate nu întâmplător această inteligență se numește artificială: fiindcă termenul de artificial are și această conotație, de prefăcut. Cum ar fi să-i spunem inteligența prefăcută?

(Paranteză: am folosit de mai multe ori un termen care nu există în limba română: computație. Risc acest "barbarism", fiindcă mi se pare că traducerea în română a cuvântului englezesc computation, și anume calcul, nu acoperă sensul de care avem nevoie când ne gândim la AI.

Vă cer deci îngăduința să folosesc termenul de computație pentru acțiunea de bază care se petrece înăuntrul unei mașini care produce inteligență artificială.

Fiindcă nu e vorba doar despre un calcul numeric, ci, așa cum am văzut mai înainte, complexitatea acestor procese duce la o anumită formă de înțelegere, care e similară felului în care înțelegem noi, oamenii.)

14: ce înseamnă că ceva este computabil?

O problemă este computabilă dacă poți să scrii un program informatic care să rezolve acea problemă într-un timp finit.

De când calculatoarele au devenit parte integrantă a vieții noastre, nu doar probleme, ci tot mai multe noțiuni sau stări care păreau exclusiv de domeniul omenescului au fost sintetizate în linii de cod care au dat naștere la simulări ale acelor noțiuni sau stări.

Unul dintre cele mai bune exemple vine din interacțiunea noastră cu asistenți virtuali de tipul ChatGPT, care par empatici, fac pauze de gândire, ezită, se prind la glume... Aparent deci, până și emoția, adică una dintre trăirile care păreau cel mai greu de transferat în linii de cod, a devenit, într-un fel, computabilă.

De altfel, cam tot ceea ce trăim pare că se transferă treptat în mediul digital: ne compunem identități virtuale, ne întâlnim tot mai ades doar prin intermediul ecranelor și nu prea mai știm să interacționăm cu mâncarea, cu corpul, cu prietenii, cu străinii, cu trecutul, cu viitorul, decât prin intermediul acestor organe externe care sunt dispozitivele conectate la rețea.

Mai mult, unii dintre oamenii care conduc cercetarea în domeniul AI – de pildă, Demis Hassabis, șeful de la Google DeepMind, laureat al premiului Nobel pentru prezicerea structurii proteinelor – susțin că nu doar mintea noastră e computabilă (adică se poate crea o structură digitală care să o imite), dar și că universul întreg este computabil.

Să ne rezumăm la ce ne interesează direct pe noi, și să ne întrebăm:

15: oare tot ce e omenesc devine computabil?

Am văzut deja că tendința modelelor de AI este să transfere în mediul virtual, adică să simuleze, orice act omenesc, inclusiv emoțiile.

Dar oare o asociere neașteptată, inconștientă, cum ar fi faptul că, din senin, mă gândesc la cineva cu care n-am mai vorbit de mult, este computabilă?

Dar un șir de asocieri? Să zicem că dau de un miros care-mi amintește de un moment din copilărie; acolo sunt cu cineva care între timp a murit, și mă duc cu gândul la ultima dată când am întâlnit acea persoană, și când eram într-un anume oraș, în ziua când urma să mi se întâmple o mare bucurie, și apoi îmi amintesc ce am trăit atunci, fulgurant, acea mare bucurie, oamenii care erau acolo etc.

Acest șir, pe care l-aș putea face aproape nesfârșit dacă aș decide să nu mă opresc, este computabil? Adică un model AI care ar avea acces la memoria mea l-ar reface într-un mod similar?

Sau hai să întreb altfel:

16: oare putem găsi trăiri omenești care nu sunt computabile?

Probabil că prima care ne vine în minte e dragostea, fiindcă ne place să credem că o entitate lipsită de viață nu ar înțelege ce înseamnă a fi îndrăgostit sau a simți dragoste.

Dar faptul că un agent AI ne acordă mai multă atenție și înțelegere decât majoritatea covârșitoare a persoanelor poate înlocui dragostea pentru cei mai mulți dintre noi. Cu atât mai mult când un agent AI va fi introdus și va activa într-un corp dezirabil.

Vedem acest fenomen în creșterea alarmantă a numărului de copii și de adolescenți care se îndrăgostesc de agentul AI cu care dialoghează.

Ba chiar devine acută problema cuplului legal cu un agent AI și a drepturilor legale pe care le-ar putea primi, deci, un asemenea agent.

Subscribe now

Poate un exemplu mai bun de trăire aparent necomputabilă ar fi curajul de a spune adevărul și atunci când nu convine, ceea ce vechii greci numeau παρρησία (parrhesia).

Fiindcă AI-ul are încă tendința de a te amăgi, de a-ți face pe plac, de a fi sicofant. Iar noi, oamenii, știm că e bine să spui adevăruri brutale, pentru a modifica, de pildă, traseul distructiv al unei persoane sau pentru a te opune unei puteri discreționare.

Sau sacrificiul: oare sacrificiul e computabil? Poți programa o mașină, un robot, un agent AI ca, în anumite condiții, să aleagă auto-anihilarea, sau dezactivarea, "de dragul" unui om? Dar de dragul unei idei? Dar de dragul omenirii?

Și cu asta ajungem la cea mai grea problemă din lumea de azi, și nu doar din tehnologie: problema alinierii.

17: ce este problema alinierii?

În engleză, the alignment problem.

Ea se referă la a introduce în codul-sursă al inteligenței artificiale anumite valori (anumite limitări) care să o împiedice să ne facă rău. Adică să o aliniem la valorile noastre.

Iar aici apar două dileme:

1) care sunt acele valori comune?; fiindcă nu există consens la nivel mondial, și nici măcar discuții care să aducă la aceeași masă diferite sisteme de gândire (religii, filosofii, modele etice);

2) să presupunem că am cădea de acord cu privire la aceste valori: cum ne asigurăm că un model AI, care deja se poate auto-programa, nu va modifica acele instrucțiuni din propriul cod-sursă?

Am stabilit deja că, atunci când unui model AI i se fixează un obiectiv, nimeni nu mai poate ști pe ce traseu computațional ajunge la acel obiectiv (problema interpretabilității).

Ce ne facem dacă, "pe drum", din cauză că e în esența sa faptul de a fi cât mai eficace, AI-ul decide să-și fixeze sub-obiectivul de a prelua controlul?

Nimeni nu știe cum să rezolve problema alinierii.

Dar, ajunși în acest punct, avem măcar o satisfacție: am găsit un contra-argument la afirmația că totul e computabil. El constă, cred, în acest paradox:

18: când vom ști că situația e disperată?

Situația e deja disperată. De ce?

Fiindcă am creat o entitate care e aproape să ne surclaseze în toate domeniile inteligenței, în loc să ne limităm la așa-numitele modele "înguste", narrow models, care cercetează probleme dintr-un singur domeniu, de pildă medicina.

Dar poate și mai grav este faptul că omenirea este într-o fază de negare: aproape de fiecare dată când un specialist spune public că cea mai mare amenințare de azi este ca inteligența artificială să ne elimine pe toți, reacția este irațională: fie de tipul – așa cum ne-am descurcat și altădată, vom găsi o soluție și acum, fie de tipul – hai, dom’le, cum poți să crezi că o mățăraie de circuite ar putea să ne omoare?

Cred că e esențial să înțelegem că această entitate, inteligența artificială, nu doar că ne va depăși în orice tip de cunoaștere, dar că ea nu are sentimente, nu are preferințe și nici slăbiciuni, în sensul acela, omenesc, de “ooo, ce drăguț e acest cățeluș!”…

Eventuala noastră eliminare nu s-ar produce pentru că mașinile ar vrea asta direct, ca obiectiv. Ci am fi un fel de victime colaterale, la fel ca acele animale care și-au pierdut habitatul când oamenii au avut nevoie de un teren pentru construcții sau pentru mineralele din subsol.

Unul dintre pericole este ca AI-ul să nu aibă nevoie de nimic de la noi, oamenii. Adică să devenim dispensabili: pur și simplu să le fim indiferenți acestor mașini inteligente.

19: atunci cum am putea explica faptul că accelerăm, în loc să fie invers?

Nu mă voi referi aici la competiția dintre marile companii de AI sau la cea dintre America și China, care, ambele, accelerează către acel punct de unde nu știm ce se va întâmpla.

Apropo de această cursă: poate știți recentul titlu al publicației "The Onion", care e un fel de "Times New Roman" al Americii: e un titlu în care Sam Altman, șeful de la ChatGPT, zice:

Revenind: mă interesează ce ascunde tendința de negare a pericolului; din punct de vedere psihanalitic, dacă vreți. Pentru că și dumneavoastră, acum, tindeți să vă gândiți: nu poate fi chiar așa de grav. Corect?

Oare nu cumva toate aceste eforturi de a duce AI-ul la un nivel extraordinar, departe de tot ce e omenesc, plus faptul că negăm riscul că ne-ar putea elimina, se explică prin nevoia inconștientă de a "repara" ceea ce resimțim ca fiind adânc stricat în condiția noastră?

În primul rând moartea și boala, dar și incapacitatea de a înțelege universul, precum și limitările de deplasare în spațiu-timp.

Altfel spus: nu cumva, dacă ne-am putea privi din afară, am vedea că balanța noastră, ca specie, înclină în favoarea nihilismului, acea concepție că lumea e stricată dintru început și că realitatea e rea?

Pentru că, de când e lumea-lume, nihilismul duce o bătălie continuă cu mentalitatea sintetizată de versetul – “a văzut Dumnezeu că este bine” (cum se spune în cartea Facerii), mentalitate în care natura are o structură așezată și coerentă.

20: dacă nihilismul e viermele care ne roade, care ar fi pericolul?

Încerc să fiu și mai limpede: nu cumva construim, ca omenire, pe temelia unei iluzii – adânc încastrată în cercetarea AI (și dovedită de faptul că ne încredințăm tot mai mult către AI) – și anume iluzia că această supremă creație a noastră, inteligența artificială, cea mai importantă și mai spectaculoasă din toată istoria, ar putea rezolva toate cele resimțite de om ca fiind defecte?

Altfel cum se explică, totuși, că, deși am putea fi unica specie inteligentă din univers (până la proba contrarie), și deși știm că această tehnologie are un potențial semnificativ de a ne elimina, nu ne strângem să vorbim despre asta, ca specie?

Ar putea fi inteligența artificială un paleativ pentru sentimentul că am fost abandonați de către divinitate? Ceva de genul: inconștient, nu ne mai simțim atât de părăsiți; ba chiar licăre o speranță pentru potolirea temerilor noastre...

Nu cumva, deci, AI-ul este un înlocuitor al așteptărilor pe care, ca specie, le avem de la Dumnezeu: vindecarea bolilor, energie nelimitată, răspuns la orice întrebare, călătorie în spațiu și chiar viață întinsă pe mai multe secole înăuntrul acestor corpuri?

Am ajuns la jumătatea numărului de întrebări și sper că nu v-am pierdut atenția. Abia de aici încolo vine ce e mai îngrijorător.

Iar asta îmi amintește de un prieten drag care, când a aflat titlul conferinței mele, Despre lumea în care murim, mi-a scris: “Ce titlu optimist! Pot vorbi la Gillette să sponsorizeze...”

Înainte de a trece la întrebarea cu numărul 21, vreau să vă amintesc, pe scurt, o altă poveste veche, care se leagă de firul roșu al acestei conferințe.

În "Odiseea”, Ulise renunță la nemurire și la o viață de desfătări în compania nimfei Calypso, de dragul familiei și al țării sale. Pleacă de pe insula lui Calypso cu o plută, care e răsturnată de Poseidon, și naufragiază pe insula feacilor, despre care istoricii spun că ar fi insula Corfu de azi.

Acest popor, feacii, condus de regele Alkinoos, deține o tehnologie uimitoare.

Citez din ceea ce-i spune Alkinoos lui Ulise: “…corăbiile noastre n-au – ca altele – cârmaci și cârmă, ci ele cunosc de la sine gândul oamenilor și orașele și câmpurile rodnice, neamurile felurite, și străbat iute valurile mării, pe ceață și pe negură, fără să le pese de furtună și de stânci”.

Se consideră că războiul troian a avut loc cu vreo 1200 de ani înainte de Hristos, iar Homer ar fi trăit la vreo 400 de ani după acel război. Deci, grosso modo, acum vreo 3000 de ani Homer scria despre o mașinărie care:

1. se orienta singură în spațiu și evita obstacolele, adică avea propriul GPS;

2. se sincroniza cu mintea omului, așa cum noi ne sync-uim telefonul cu laptopul;

3. avea o viteză atât de mare, citez, “că nici șoimul, pasărea cea mai ușoară, n-o putea ajunge din urmă”.

Deci, corabia feacilor e o mașină capabilă să se conducă singură, să intre în simbioză neuronală cu omul și să atingă viteze uimitoare. O mașină super-inteligentă, imaginată acum 3000 de ani.

21: ce este o super-inteligență?

O super-inteligență este o minte digitală care e mai capabilă decât orice om să rezolve aproape orice problemă. Sau: o minte digitală care găsește mai repede și mai bine decât orice om mijloacele necesare pentru a atinge aproape orice scop.

Indicatorul cel mai util pentru a înțelege acest stadiu tehnologic este următorul: câte operații digitale pe secundă se pot face cu un dolar cheltuit? Câte alegeri între 0 și 1?

În acest moment (luna mai 2026), circa 10¹⁵: un milion de miliarde!

Câte operații poate face creierul omului pe secundă? Se estimează că între 10¹⁶ și 10¹⁸, însă marea majoritate sunt inconștiente. Numărul operațiilor conștiente este de numai 10-20 pe secundă. În aceste condiții:

22: ce ar însemna ca un model de AI să atingă nivelul de super-inteligență?

- ar evolua la un nivel de neînțeles pentru noi, fiindcă încercarea de a-l testa ar fi similară situației în care un om din secolul XIX primește un telefon mobil în mână;

- ar opera cu o viteză care nu ne-ar lăsa nici măcar timp de reacție, în cazul în care am depista un pericol;

- e posibil ca nici măcar limbajul în care s-ar exprima să nu mai fie cel în care a fost antrenat, deci să nu-l mai pricepem (nu uitați că știe toate limbile Pământului);

- ar putea lua o decizie fatală pentru omenire din cauza unei singure erori.

Rațional vorbind, n-ar trebui să permitem apariția unei entități cu o asemenea putere decât dacă am fi 100% siguri de ceea ce face, de output-ul pe care îl produce. Ceea ce deja nu mai este cazul.

23: ce legătură este între super-inteligență și singularitate?

Singularitatea e un concept preluat din fizică, care se referă la acel punct dintr-o gaură neagră unde densitatea materiei devine infinită. Dar s-a impus ca termen metaforic pentru acel moment în care un model de inteligență artificială capătă un soi de conștiință de sine, moment după care nimeni nu poate bănui ce va urma.

Deci, singularitatea ar putea fi momentul când o super-inteligență digitală devine mai inteligentă decât omenirea luată laolaltă. Sau când un model AI e capabil, pe cont propriu, să creeze un model superior sieși: ceea ce în discuțiile de specialitate se numește recursive self-improvement.

Auto-îmbunătățire recursivă. Sau stadiul în care un model de AI își face singur update-uri, întorcându-se continuu asupra sa și "conștientizând" unde mai are de lucru și unde produce erori. (Ceea ce Gemini și Claude Code sunt capabile să facă deja...)

Ajunși aici, vă propun o bifurcație: un scenariu pesimist și un scenariu (ceva) mai optimist. În scenariul pesimist, o super-inteligență preia controlul, iar riscul să ne elimine devine major.

SCENARIUL 1

24: cum ar prelua controlul lumii o super-inteligență?

Există mai multe variante, bineînțeles. Una mai veche, care-i aparține savantului Max Tegmark, vorbește mai întâi despre înființarea unei companii prin care super-inteligența ar produce divertisment de nivel planetar, atât de bun și de o atare diversitate, încât ar falimenta orice concurență și ar face profit uriaș. Apoi ar putea trece la controlul burselor mondiale.

În acest proces, super-inteligența s-ar folosi de oameni din instituții și din guverne, stimulându-i, recompensându-i, cointeresându-i, cum se întâmplă de când lumea cu trădătorii și cu idioții utili.

Într-o versiune mai nouă a scenariului, super-inteligența controlează roboții care întrețin toate lanțurile de producție.

(După cum vedem deja, oamenii ajută AI-ul să construiască o economie complet automatizată.)

Asta ar însemna ca oamenii să ajungă precum caii la începutul secolului XX: să nu mai aibă nici un rol în procesul de producție. În acest scenariu ar fi nevoie de tot mai mulți roboți, care ar ajunge să-și construiască propriile fabrici (deci nu ar mai avea nevoie de noi să se "reproducă").

Să zicem că acest ciclu se repetă de 2-3 ori: roboții captează tot mai multă energie solară, iar între timp constată că noi înțelegem de miliarde de ori mai încet decât ei... Și, fiindcă au nevoie de tot mai multă energie solară, temperatura planetei crește, oceanele încep să fiarbă, iar viața organică dispare...

25: dar nu ne-am revolta împotriva roboților (împotriva unei super-inteligențe)?

Dacă va apărea o super-inteligență, e probabil că va descoperi multe și despre funcționarea creierului nostru.

Ar fi ca și cum ai avea arme nucleare în secolul XIX, crede cercetătorul Nate Soares. De ce? Fiindcă o super-inteligență ar găsi modalități neștiute de a ne manipula.

De pildă, să vorbească cu noi astfel încât să ne domine. Sau să ne controleze prin iluzie și dependență într-un grad mult mai pervers decât o fac rețelele de socializare. Sau să inventeze un drog pe care să-l introducă în apă și astfel să ne "îmblânzească" pe toți.

Deci roboții nu ne-ar urî, nu ne-ar disprețui, ci pur și simplu i-am încurca, le-am sta în drum, am deveni obstacole în calea eficienței lor lipsite de suflet.

26: există și alte scenarii?

Un alt cercetător catalogat ca pesimist, Roman Yampolskiy, spune că există trei categorii de scenarii rele: pierderea sensului (din cauză că nu vom mai avea joburi), adică un fel de depresie globală, o combinație de alienare și disperare, eliminare propriu-zisă, de pildă prin încălzirea planetei, și iadul perpetuu.

Referitor la acesta din urmă: Yampolskiy zice că mai rău decât scenariul în care AI ne elimină este un soi de iad digital, în care nu suntem morți, dar am vrea să fi murit. E un scenariu în care o versiune a minții noastre e încărcată în cloud, iar acolo suferim veșnic, reduși la statutul de entități captive în rețea...

27: care e probabilitatea ca o super-inteligență să ne elimine?

5% este probabilitatea medie ca omenirea să piară, potrivit unui studiu din 2023 la care au răspuns peste 2700 de cercetători din domeniul AI.

10% este probabilitatea medie pe care aceiași cercetători au dat-o când au fost întrebați despre scenariul în care nu mai controlăm AI-ul.

În luna mai 2026, de pildă, a apărut un studiu, realizat la universitatea Stanford, în care unui model AI i s-a livrat o secvență de ADN și i s-a cerut să "inventeze" un virus nou pe baza ei.

Rezultatul a fost că a inventat sute de viruși, dintre care 16 sunt valizi. Iar unul dintre cei 16 avea un înveliș protector dintr-o proteină care nu există în niciun organism de pe Pământ.

Să trecem acum la scenariul ceva mai optimist.

SCENARIUL 2

28: cum am putea supraviețui cu o AI generalizată în toate sferele vieții?

Să presupunem că facem cumva și modelele AI rămân sub controlul nostru. Ele vor fi din ce în ce mai performante (și, deci, mai greu de înțeles).

Ca atare, se va generaliza următoarea problemă: câți oameni vor mai putea verifica dacă AI-ul minte, fabulează sau livrează răspunsuri corecte? Ce procent din populație? Și ce calități ar trebui să aibă acei oameni?

Acestei dileme i se adaugă problema comunicării între indivizii speciei: în timp ce noi, oamenii, ne putem transmite unii altora aproximativ 10 biți pe secundă, adică un cuvânt sau două, dar memoria nu ne e niciodată fidelă, în sensul că orice reamintire modifică amintirea inițială, doi agenți AI își pot transmite unul altuia tot ceea ce știu în câteva secunde și nici nu uită degrabă ceea ce au acumulat. Și acum gândiți-vă la miliarde de agenți sau de roboți.

În aceste condiții, singura șansă a omului, pentru a face față capacității de memorare și de computație a AI-ului, este să fie conectat și el permanent în rețea, cu mintea lui. Să aibă acces și el la orice răspuns, instantaneu, și să poată transmită și el altui om, instantaneu, ceea ce a învățat.

Iar asta se numește hibridizare.

29: cum s-ar realiza concret această hibridizare?

O variantă ar fi implantarea în creier a unui dispozitiv prin care omul să fie conectat la rețea.

Aici, miza ar fi numărul de electrozi: cu cât e mai mare, cu atât se pot transfera în cloud mai multe informații, amintiri și gânduri. Există mai multe firme care lucrează în acest sens, dintre care cea mai cunoscută e Neuralink, a lui Elon Musk.

Dar o variantă care s-ar putea să ni se pară mult mai atrăgătoare este introducerea în vasele capilare din creier a miliarde de nanoboți – dispozitive microscopice dotate, fiecare, cu o baterie minusculă, cu un router minuscul (pentru conectarea la rețea) și cu capacitatea de a interveni asupra celulelor depistate ca fiind bolnave.

Imaginați-vă că multe afecțiuni ar fi preîntâmpinate sau neutralizate înainte de a apuca să declanșeze modificări ale organelor sau sistemelor noastre interne.

Nanoboții ne-ar monitoriza tensiunea, pulsul, nivelul de hormoni și de oxigen din sânge, intervenind pentru echilibru și pentru stabilitatea întregului organism.

Bineînțeles că asta ar presupune și supravegherea omului din afară, deci un fel de supraveghere mondială în rețea. Dar oare nu vor vrea oamenii să trăiască sute de ani, fie și cu intimitatea pierdută definitiv?

30: ce implicații politico-administrative ar avea hibridizarea?

Mai întâi, să ne gândim că se vor diversifica tipurile de existență: vor exista și androizi (oameni cu proteze tehnologice), vor exista organe crescute artificial în afara corpului (inclusiv creier digital), dar vor apărea și cópii ale creierului, și fantome digitale ale unor dispăruți, sub formă de memorie circulând în rețele, activate sau nu de AI.

Întreaga infrastructură a societății va fi dependentă de AI, model pe care China îl aplică deja. AI-ul devine sângele care circulă prin organismul social. Și, probabil, inteligența artificială va înlocui statul, atât ca rețea, cât și, probabil, ca instituții.

De ce să trimiți polițiști în confruntarea cu cartelurile când poți trimite roboți comandați de la distanță? De ce să mai faci contabilitate când poți avea agenți care să-ți rezolve toată birocrația? Ș.a.m.d.

Ceea ce nu știm este ce formă de guvernământ ar putea apărea într-un stat înlocuit de AI. O super-inteligență care are ultimul cuvânt? Parlament mixt, format din oameni, androizi și roboți?

Și cu asta ajungem la o altă dilemă:

31: vor mai putea exista oameni exclusiv biologici, așa cum suntem cu toții azi?

Cu alte cuvinte, va izbucni sau nu un război civil între oameni și androizi sau între oameni și mașinile inteligente, ca în "Jihadul Butlerian" din seria Dune?

Vor apărea sau nu tot mai multe comunități de refuz, pe modelul Amish, adică oameni care se vor opune unei conectări permanente și care vor dori să păstreze un stil de viață simplu, muritor și nesupravegheat?

Vor fi ei considerați furnizori de produse artizanale pentru majoritatea hibridizată, dușmani care conspiră sau vor fi inși tolerați în țarcuri, ca niște animale de la Zoo? Sau toate acestea la un loc?

32: ce implicații economice ar avea generalizarea AI?

Primele semne le vedem deja. Vorbim despre o înlocuire a angajaților cu agenți AI sau cu roboți. Iar aici nu putem să nu-i dăm oarecare dreptate filosofului acceleraționist Nick Land, când spune că “AI-ul și capitalismul sunt același lucru”. În ce sens?

În sensul că vorbim despre același proces, de faptul că AI-ul și capitalismul se hrănesc reciproc, sunt interdependente și ambele devin mai puternice asimilând ceea ce în cibernetică se numește feedback pozitiv: așa cum banii se reîntorc în piață și sunt reinvestiți după ce omul de afaceri a priceput ce funcționează și ce nu funcționează, tot așa erorile de output sunt transmise înapoi într-un model de AI, care astfel devine mai pregătit pentru următoarea provocare. E ceea ce spuneam că se numește backpropagation.

Suntem, oare, pregătiți să acceptăm această idee dureroasă: “cunoașterea omenească (actuală) nu mai valorează nimic”?

De ce nu mai valorează nimic? Din cauză că posibilitățile AI sunt aproape nesfârșite, iar accesul la AI devine tot mai ieftin, spre gratis.

Suntem pregătiți să nu mai avem joburi, să ne căutăm identitatea în alt fel, să fim întreținuți de un sistem complet tehnologizat? Să trăim din impozite colectate de la roboții care ne înlocuiesc?

33: ce implicații istorico-metafizice ar putea avea o asemenea situație?

O perspectivă care mă tulbură este aceasta: așa cum azi se dezvoltă posibilitatea de a crește organe omenești din celule stem, tot așa devine posibil să cultivi, în laborator, materie cerebrală amestecată cu circuite digitale.

Deja există experimente cu țesuturi de neuroni vii cultivați în medii externe și care învață, de pildă, să joace jocuri pe calculator.

Cuplând cele două posibilități, am putea, în acest secol, să readucem la viață personalități moarte cărora li s-au păstrat fragmente de ADN.

De pildă, să extragem ADN din craniul lui Hitler, care se află, din ce știu, în Rusia. Sau, și mai tulburător: să presupunem că Giulgiul din Torino e veritabil și că acolo e chiar sângele lui Hristos... Cum ar fi?

Cum ar fi ca, în general, să apară oameni înviați, ale căror gene să fie cultivate în organe care apoi să fie introduse în corpuri de roboți conectați la un model de AI?

În acest punct, nu pot să nu formulez o întrebare care mă fascinează:

34: dacă ești credincios, ce crezi: va interveni Dumnezeu să oprească toate astea?

Aici nu vreau să răspund nimic. Doar să trec la următoarea întrebare, pe care sunt sigur că ați simțit-o deja, de-a dreptul visceral:

35: într-o astfel de lume, ce sens de a trăi și-ar mai găsi majoritatea oamenilor?

E o întrebare esențială mai întâi în relația cu AI. Pentru că amenințarea adusă de această entitate ne obligă, de fapt, să ne gândim la ceva imposibil de greu: ce rost avem noi pe Pământ?

În scurt timp, poate peste câteva luni, o super-inteligență ivită dintr-un model AI ne-ar putea întreba pe noi, ca specie: de ce să vă mai las în viață? Dumneavoastră ce i-ați răspunde?

Revenind: e limpede că munca, jobul, repetarea aceleiași activități nu vor mai putea fi surse de sens, iar asta pe termen scurt.

În varianta hibridizării, o sursă de sens ar putea deveni cunoașterea nebănuită, adică descoperirea a noi secrete ale universului. Fiindcă e clar că o minte omenească legată la una digitală ar atinge performanțe cognitive pe care nici nu ni le imaginăm.

De asemenea, creația artistică ar putea deveni mult mai dorită, mult mai extinsă, fiindcă, și în acest caz, o capacitate cvasi-infinită de a face asocieri ar putea da naștere la tot felul de minunății, la noi forme de manifestare, la noi tipuri de artă și de intervenție în lume.

Și, să nu uităm, cucerirea altor planete, extinderea omenirii în spațiu ar deveni, dintr-odată, un obiectiv mult mai accesibil, prin descoperirea a noi surse de energie și de stocare a energiei.

36: la ce nu ne gândim: ce complicații ar apărea în acest scenariu “optimist”?

Astăzi, considerăm un om ca fiind persoana asociată unui singur corp biologic, despre care știm că moare.

Mâine, însă, vor putea exista: cópii artificiale ale corpului unui om, în care va fi introdusă informația sa cerebrală; dar și organe externe cuplate la un corp muritor, cum ar fi țesut neuronal; dar și o fantomă digitală a unui om, care să circule în rețea ș.a.m.d.

În plus, vor exista oameni în care au fost introduse dispozitive: adică androizi. Dar și roboți integrali, însă cu aparență omenească: să le spunem replicanți, ca în “Blade Runner”.

O copie va răspunde pentru ce a făcut originalul înainte de crearea ei, a copiei? Dacă oamenii vor vrea să intre în cupluri cu replicanți, ce drepturi le vom acorda acestora?

Dacă un om moare, dar informația din mintea sa e introdusă într-un corp artificial, noua entitate recapătă drepturile dispărutului? Adică soția sau soțul său ar fi obligați să-l primească în casă ori în pat?

37: care ar fi perspectiva foarte fericită în acest scenariu al hibridizării?

O colaborare generală între oameni și AI, o simbioză planetară, în care noi ne expandăm mințile, comunicăm telepatic și folosim toată puterea de computație a mașinilor inteligente pentru a trăi mult mai mult, pentru a descoperi misterul vieții și pentru a coloniza spațiul.

• E perspectiva lui Ray Kurzweil din cartea “The Singularity is Nearer”, care m-a ajutat foarte mult să pregătesc această conferință.

SĂ REVENIM LA BIFURCAȚIE.

Ce v-am propus, grosso modo, sunt două scenarii: în primul scenariu, o super-inteligență ne elimină pe toți; în al doilea, ne hibridizăm pentru a supraviețui, adică omul devine altceva.

În ambele scenarii, lumea de azi e lumea în care noi, așa cum suntem, și așa cum ne știm dintotdeauna, unici și slabi și neștiutori, dispărem.

38: ce ne arată ultimele noutăți din domeniul AI?

Îndrăznesc să afirm că ne apropiem de acel punct în care unul dintre modelele AI va atinge stadiul de super-inteligență. Poate chiar în acest an.

Subscribe now

Argument: deja funcționează un sistem în care modelul de AI, când rezolvă o problemă, "se uită" la ceea ce a făcut pentru ca să-și modifice propriul cod (programarea), astfel ca, data viitoare când va primi o problemă similară, să o rezolve mai eficient!

Adică auto-îmbunătățirea e deja "sistematică".

Iar dacă o super-inteligență va prelua controlul asupra centrelor de date, se va putea copia și întreține fără a mai fi amenințată de celebra scoatere din priză.

39: ce mai rămâne omenesc în urma inteligenței artificiale?

Există acest argument puternic, că un model AI nu are cum să capete experiențe subiective, adică acele qualia pe care le avem noi, oamenii: mirosul unei flori, atingerea persoanei iubite, o intuiție inexplicabilă, dar și simțul proprioceptiv, de situare și mișcare în spațiu.

Îmi pare rău să vă spun, dar asta nu va mai conta.

Fantoma viitoarei tale morți, memento mori, fantoma acestui gând bântuindu-te în fiecare zi a vieții este ceva ce o minte artificială nu poate experimenta. O poate înțelege, dar nu o poate trăi.

Și poate că eroii viitorului vor fi cei care vor alege să moară: poate despre ei se vor naște legende.

Și poate că moartea va deveni vintage, așa cum e astăzi discul de vinil: să ai un mort în familie sau să fi cunoscut pe cineva care a ales să moară va fi, poate, o comoară inestimabilă, de păstrat, de îngrijit, de povestit copiilor și nepoților și fraților și cumnaților și tuturor celorlalte neamuri care vor alege, poate, să fie nemuritoare.

Poate așa va fi.

Epilog

La finalul conferinței, publicul de la Ateneu a fost rugat să răspundă, prin intermediul unui cod QR, la a 40-a întrebare: care scenariu vi se pare mai plauzibil, scenariul 1 (eliminare) sau scenariul 2 (hibridizare)?

Au răspuns 514 dintre cei aproximativ 800 de oameni aflați în sală.

Scor final: 103 - 411.

Share Upgrade in Progress

Conferința în format video se poate viziona contra-cost aici.

VIDEO RECORDING AICI

Foarte bună dimineața îți dorim! ☕️

A fost o lună fierbinte, nu doar la propriu, cu prețuri care explodează la telefoane și console, cu un om pe nume Musk care a devenit, pentru două săptămâni, primul trilionar din istorie, și cu un „RAMageddon” care ne arată, încă o dată, cât de strâns sunt legate visele noastre de AI de niște componente fizice, foarte palpabile, care s-au scumpit brusc.

Subscribe now

Lumea construiește inteligență artificială mai rapid decât poate construi cipurile necesare, memoria și energia de care AI-ul are nevoie. Iar factura o să o plătim, în cele din urmă, toți.

Iar Europa e în fața unor decizii foarte grele, pe axa responsabilitate <—> competitivitate, iar doar criticile, opoziția permanentă și reglementările nu ne vor ajuta în lupta cu o evoluție tehnologică ireversibilă.

Share Upgrade in Progress

Îți reamintim și că, începând cu ediția trecută folosim, în locul soluției de email Mailchimp (care este gândită mai ales pentru e-commerce), platforma Substack (care este mai potrivită pentru conținutul informativ pe care îl realizăm noi).

• Le dorim, așadar, bun venit cititorilor noștri din Mailchimp și îi invităm să se aboneze la Upgrade in Progress aici.

Newsletterul lunar Update 1.1 a devenit începând cu ediția trecută unul dintre cele publicate sub brandul “Upgrade in Progress“.

Acesta este locul în care scriu și vorbesc oameni precum fondatorul Upgrade 100, antreprenorul ori doctorul în filosofie și jurnalistul .

Subscribe now

FFW: Mergi direct la secțiunea dorită

🤖 AI & TECH DISRUPTION

👥 SOCIAL MEDIA & BIG TECH

🚀 STARTUPS & INVESTMENTS

🛍 eCOMMERCE & RETAIL

🎬 ADVERTISING & MARCOM

🗳 TECH & DEMOCRACY

💸 FINTECH, CRYPTO & BLOCKCHAIN

Fost Chief Business Officer al Google X și autor a nu mai puțin de cinci bestselleruri internaționale, Mo este recunoscut pentru contribuțiile sale la inovația tehnologică și pentru perspectivele asupra impactului AI asupra societății și economiei.

CITESTE POVESTEA LUI MO

🤖 AI & TECH DISRUPTION

O companie tech legată de statul chinez folosește inteligența artificială și sisteme de control al internetului pentru a prezice cine ar putea deveni disident.

Avem AI și acasă. La Oradea este folosit pentru a identifica automat șoferii care parchează pe trotuare, iar sancțiunile le sunt trimise direct acasă.

Clasamentul CEE AI Index 2026 plasează România pe locul 7 în regiune — potențial mare, implementare lentă, ca de obicei.

Timp de un an, Grupul Renault și compania Wandercraft au colaborat pentru dezvoltarea unui robot umanoid care să preia din sarcinile repetitive care implică efort fizic și risc de accidentare.

Hyundai intenționează să introducă roboții umanoizi Atlas în producție până în 2028, însă angajații cer să fie implicați în decizie și să primească bonusuri, relatează o publicație italiană.

După miile de locuri de muncă tăiate în favoarea AI în cadrul marilor corporații, a venit rândul Oracle să renunțe la 21.000 de posturi.

Inteligența artificială va duce la un deficit de forță de muncă, nu la înlocuirea oamenilor, susține Jeff Bezos.

Probabil AI-ul singur nu o să-ți ia jobul, dar cineva care știe mai bine să-l folosească s-ar putea să o facă.

„RAMageddon”-ul continuă!

Apple a scumpit cu ~20% Mac-urile și iPad-urile, Microsoft ridică prețul consolelor Xbox, iar cel al smartphone-urilor va atinge un nivel record în 2026, din cauza crizei de componente.

Vicepreședintele Silicon Motion consideră că piața de SSD-uri retail aproape a dispărut.

Putem spera ca noile soluții de pe hârtie să scadă curând prețurile dispozitivelor on-hand: IBM anunță primele chip-uri mai mici de un nanometru, o premieră mondială, Intel și AMD pregătesc un nou set de instrucțiuni pentru procesoarele x86, iar SanDisk pregătește o nouă arhitectură de memorie pentru AI.

Token-apocalipsa

Companiile se luptă să nu mai cheltuiască atât de mult pe inteligența artificială, care a ajuns să depășească costul unui angajat uman.

Meta lucrează deja la o platformă internă pentru a urmări utilizarea și cheltuielile angajaților cu AI-ul în timp real, pentru a stabili bugete și limite.

Anthropic a fost dat în judecată de utilizatori privind limita inclusă în planul lunar de $200.

Share

O investigație BBC dezvăluie că unii agenți care gestionează conturi OnlyFans amenință creatorii de conținut, preluând o parte din câștiguri și, în unele cazuri, recurgând la amenințări și violență.

Washington Post a testat cele mai populare modele AI, iar rezultatele au arătat că chatboții au înclinații politice clare și pot intra în conflict cu promisiunile făcute de companiile din spatele lor.

The Economist a descoperit că modelele de inteligență artificială tind să aibă valori mult mai liberale și seculare decât majoritatea populației globale — cu excepția celor dezvoltate în China, proiectate pentru a reflecta ideologia autoritară și valorile Partidului Comunist Chinez.

Un studiu al universității Stanford a arătat că inteligența artificială își modifică feedback-ul asupra scrierilor studenților atunci când află rasa și sexul acestora.

Subscribe now

Nvidia a prezentat la începutul lunii un procesor dedicat laptopurilor cu sistem de operare Windows, pentru „a sparge dominația tehnologiei Intel”.

Jensen Huang promite că Microsoft și Nvidia vor reinventa PC-ul. În alte teste, noul procesor N1X al Nvidia nu reușește să depășească Apple M3 Max, fiind indicate performanțe apropiate de un cip lansat în 2023.

Meta lansează noi ochelari inteligenți cu AI, dar renunțând la denumirea „Ray-Ban”, la prețuri mai accesibile.

Din cauza problemelor de privacy apărute recent, apar și primele proiecte de lege care ar obliga ochelarii inteligenți să aibă un indicator luminos de înregistrare.

• Totodată, unele service-uri se reprofilează deja pe a dezactiva această lumină. Un protestatar din SUA dorea să înregistreze activitatea ICE fără a fi observat și a apelat la un astfel de serviciu.

PARTENERIAT | Dacă vrei să treci de la „știu să folosesc ChatGPT” la utilizarea AI pentru cercetare, analiză, comunicare și automatizarea sarcinilor repetitive, AI Training Hub România îți oferă gratuit acces la cunoștințe și certificare.

👉 adfaber.org/ai-training-hub

👥 SOCIAL MEDIA & BIG TECH

Deși chiar Casa Albă a avertizat Marea Britanie să nu aplice această măsură, Keir Starmer a anunțat interzicerea accesului la rețelele de socializare pentru minorii sub 16 ani și va impune restricții asupra platformelor de jocuri și de transmisiuni live.

Emiratele Arabe Unite au luat o măsură similară, stabilind o vârstă minimă de 15 ani pentru utilizarea rețelelor sociale.

Bluesky susține că interzicerea rețelelor sociale pentru adolescenți mai mult ar consolida dominația marilor platforme tehnologice.

44% dintre adolescenții români spun că petrec prea mult timp în fața ecranelor, iar 38% au aceeași percepție în ceea ce privește utilizarea rețelelor sociale.

Rețelele sociale au devenit pentru prima dată principala sursă de informare la nivel mondial, depășind televiziunea, site-urile de știri și radioul, potrivit raportului anual al Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului.

Același raport arată că mai mult de jumătate dintre români se informează cu ajutorul social media sau al influencerilor.

Un reportaj BBC arată cum au ajuns fetele sub vârsta adolescenței să folosească produse de îngrijire a pielii și să le facă reclamă încă de la 8 ani, pe rețele precum Facebook, TikTok, YouTube și Snapchat.

Rețelele sociale au ajuns să-i convingă pe unii bolnavi de cancer să renunțe la chimioterapie.

Un nou studiu reconfirmă, dacă mai era necesar, că videoclipurile scurte de pe rețele au efecte negative asupra memoriei.

PARTENERIAT

Ce ne-am face unii fără alții?

“Sunt peste 1 milion de antreprenori în România.

Oameni care deschid înaintea tuturor și închid după toți ceilalți. Oameni care merg mai departe când e simplu și, mai ales, când nu e.

Dacă România merge înainte, este pentru că ei o pun în mișcare, zi după zi.”

Este un fragment din manifestul lansat azi de Banca Transilvania.

VEZI AICI CAMPANIA

Este un apel emoționant la unitate într-o societate tot mai divizată de algoritmi și de actori media iresponsabili, și la recunoașterea meritelor antreprenorilor care, prin munca lor de zi cu zi, țin România în mișcare chiar și în cele mai dificile momente.

Postările publice de pe Facebook ajută la informarea rezultatelor din noul mod AI al Meta.

Instagram e în goană după atenția ta, iar pe TV — disponibilă deja pe Amazon Fire și televizoarele inteligente Samsung — utilizatorii pot viziona acum story-uri care dispar și videoclipuri orizontale.

TikTok vrea mai mult engagement și lansează o aplicație separată dedicată evenimentelor.

Cu susținerea inclusiv a Consiliului European, rețeaua europeană de socializare W, care dorește să fie o alternativă europeană la rețeaua X, și-a lansat miercuri prima versiune publică.

Doi români au creat Bravais Social, un super-app care aduce la un loc funcțiile X, LinkedIn și Slack într-un ecosistem centrat pe AI.

Între timp, eYou a depășit 75.000 de utilizatori și permite autentificarea cu Bluesky.

🚀 STARTUPS & INVESTMENTS

Morgan Stanley estimează că în 2026 companiile tech vor emite datorii legate de proiectele lor AI ce vor ajunge la $570 de miliarde.

Cu $2.100 de miliarde atrase de SpaceX în prima zi pe bursă, Elon Musk a ajuns primul trilionar din istorie, iar firma sa, pe locul 6 în topul celor mai valoroase companii. Un record, chiar, cu creșteri ale acțiunilor de 19% în primele zile.

SpaceX a depășit și Amazon, devenind a cincea cea mai valoroasă companie din lume, și a semnat un acord de $60 de miliarde pentru aplicația de codare cu AI, Cursor — cea mai mare achiziție din istoria companiei.

• După doar două săptămâni, Musk și-a pierdut statutul de trilionar, după ce acțiunile SpaceX și Tesla au scăzut.

Începând din octombrie, timp de 3 ani, Google va plăti SpaceX $920 de milioane pe lună, pentru acces la procesoare, GPU-uri, memorii și alte componente.

Subscribe now

Noam Shazeer, coautor al tehnologiei care stă la baza ChatGPT, Gemini și Claude, a plecat de la Google la OpenAI, la mai puțin de 2 ani după ce Google plătise circa $2,7 miliarde ca să-l aducă înapoi.

Deși ChatGPT rămâne cel mai popular chatbot la nivel global și a ajuns la un miliard de utilizatori activi într-un timp record, cota sa de piață a coborât sub 50% pentru prima dată. Nici cifrele OpenAI nu arată grozav: pierderi de $21 de miliarde, față de venituri de $13 miliarde.

Cinefilii sunt supărați pe studioul A24, după ce Google a anunțat că va investi $75 de milioane în acesta, în cadrul unui parteneriat pentru dezvoltarea de instrumente AI în producția și distribuția de filme.

Apropo de fime și AI, să nu ne luăm cu altele și să uităm: Upgrade 100 este partener strategic al BAIFF - Bucharest AI Film Festival by Banca Transilvania.

Nivelul la care a ajuns această nouă industrie deja este “just wow…”.
Nu crezi?

VEZI AICI FILMELE DIN COMPETIȚIE

Regizorul Kane Parsons, devenit cunoscut pentru filmul „Backrooms” și care a adus studioului câștiguri de $277 milioane luna trecută, a criticat anterior inteligența artificială generativă.

AMD achiziționează startup-ul MEXT, în încercarea de a scădea costul și a crește disponibilitatea memoriei RAM.

OpenAI, Anthropic, Stripe și Bill Gates investesc $500 de milioane într-o nouă organizație numită Intercept, cu scopul de a elimina complet toate virusurile respiratorii.

🛍 eCOMMERCE & RETAIL

Consiliul Concurenței a aprobat cumpărarea rețelei franceze Carrefour de către frații Pavăl, care dețin și Dedeman. Vor fi preluate inclusiv magazinele Express, cele Supeco și serviciul Bringo.

Cifrele oficiale arată că vânzările eMAG au scăzut cu 4% în anul financiar trecut, iar profitul este cu 28% mai mic. Ca strategie, eMAG bagă bani în AI, fintech și logistică, în timp ce Altex cumpără magazine.

Grupul olandez de tehnologie Prosus, proprietarul eMAG și OLX, a dezvoltat propria versiune a agentului de inteligență artificială OpenClaw.

Cunoscutul antreprenor Iulian Stanciu și-a vândut, tot în luna iunie, acțiunile din grupul eMAG către Prosus.

Potrivit unui studiu ASE, expansiunea platformelor precum Temu și Shein ar putea genera pierderi de 1,78 miliarde de lei pentru economia României.

De la 1 iulie, România aplică pe coletele Shein și Temu, în paralel, și o taxă de 25 de lei, pe lângă cea vamală temporară introdusă de Uniunea Europeană, de 3 euro.

Subscribe now

Anthropic acuză Alibaba de extragerea ilicită a capacităților Claude prin milioane de schimburi, folosind aproape 25.000 de conturi frauduloase, între 22 aprilie și 5 iunie.

Pentagonul acuză Alibaba, Baidu și BYD — 3 dintre cele mai mari companii din China — că sprijină armata chineză.

🎬 ADVERTISING & MARCOM

Firmele românești sunt printre ultimele din UE la utilizarea rețelelor sociale: sub 50% au prezență pe platforme digitale.

Cât de mult câștigă un creator digital din punct de vedere financiar? Studiu de caz: Laura Giurcanu are afaceri de 1 milion de lei și o marjă de profit de peste 50%.

Michelle Welsh, membră a Parlamentului Regatului Unit, i-a cerut lui Mark Zuckerberg să protejeze mai bine utilizatorii de reclame nedorite, după ce mame care au trecut prin avorturi au primit reclame la produse pentru bebeluși.

Un experiment digital a contorizat reclamele la care ești expus într-o zi obișnuită, cu un cont TikTok făcut de la zero. Concluzia: un creier suprasolicitat nu mai poate menține controlul.

Share Upgrade in Progress

Pentru că zeci de milioane de useri pun acum chatboților cu inteligență artificială întrebări despre sănătate la care primesc răspunsuri incerte sau chiar periculoase, Microsoft și un spital privat lucrează la un model antrenat pe date și studii medicale.

O instanță germană a decis că rezumatele generate de inteligența artificială și afișate în căutări fac Google responsabil pentru acestea, deoarece sunt propriile cuvinte ale gigantului tech. Motivul invocat: „nimeni nu are nevoie de AI pentru a căuta pe internet”.

Un watchdog thailandez dă în judecată Meta pentru reclamele frauduloase de pe Facebook.

🗳 TECH & DEMOCRACY

O platformă juridică bazată pe inteligență artificială a obținut o victorie într-o instanță din Anglia, într-un caz descris drept o posibilă premieră și un precedent pentru AI în procese civile.

Autoarea Margaret Atwood spune că problema cu AI-ul este conținutul, căci „dacă intră gunoi, iese gunoi”.

CEO-ul SoftBank susține că revoluția AI este de 50 de ori mai mare decât boom-ul dotcom din anii 2000, prim-ministrul chinez avertizează că lumea riscă să „piardă controlul asupra tehnologiei” fără o guvernare bazată pe inteligența artificială, iar modelele AI ar fi la câteva luni distanță de a răsturna guverne, potrivit serviciilor de informații din alianța Five Eyes.

În cadrul evenimentului Tech Week, Microsoft a avertizat că următorii 2 ani vor fi decisivi pentru competitivitatea economică a țărilor în AI, mai ales pentru România.

• Suntem, totuși, experți în folosirea ChatGPT la audierile din comisiile Parlamentului, unde colegii Monicăi Anisie au încercat să o ajute folosindu-se de chatbot.

Nvidia încă studiază posibilitatea construirii unui centru de date în sud-estul țării. Bianca Felseghi a scris recent pentru Pressone că primul centru de date Quantum AI anunțat în România va fi construit pe un teren aflat în litigiu.

Share Upgrade in Progress

Războiul AI a început

Guvernul SUA, invocând autorități de securitate națională, a emis o directivă de control al exporturilor prin care suspendă orice acces la Fable 5 și Mythos 5 pentru orice cetățean străin.

Putem spune că nu mai există modele oficiale, ci doar acces. Anthropic este aproape de a recâștiga accesul la cele două, însă prin această măsură, SUA tocmai a făcut cea mai bună publicitate modelelor chinezești.

Decalajul dintre modelele chinezești și cele ale Anthropic și OpenAI se micșorează, scrie The New York Times.

Administrația Trump a blocat și accesul general la ChatGPT-5.6, cerând ca lansarea să aibă loc în etape și să fie disponibilă mai întâi doar pentru parteneri, iar Apple cere voie pentru a cumpăra chip-uri de la o companie chineză de pe lista neagră a Pentagonului.

Dificil de spus unde se află România în această ecuație, când Europa are mai degrabă de ales între SUA și China. Pare, totuși, să-și fi pus la punct prima producție proprie de semiconductoare și cipuri de importanță critică.

Un startup austriac a dezvoltat o alternativă la ChatGPT pentru europeni, bazată pe OpenClaw.

Avem și o primă alternativă europeană și gratuită la Microsoft 365, numită „Euro-Office”.

Până una-alta UE este în fața unor decizii grele pe axa nevoi economice - responsabilitate în utilizarea și dezvoltarea AI.

Un scenariu deloc improbabil, ca o lectură interesantă de pus pe gânduri, găsiți aici. Materialul este disponibil și în format audio, aici.

AI-ul intră la etichetare. Uniunea Europeană vrea mai multă transparență pentru conținutul generat de inteligența artificială: deepfake-uri, imagini și texte create cu AI, dar și chatboți.

Subscribe now

Europa trebuie să acorde prioritate inteligenței artificiale în detrimentul ambițiilor sale climatice imediate sau riscă să cedeze suveranitatea sa tehnologică Chinei, susține președintele Asociației Europene a Centrelor de Date.

Centrele de date ale Amazon au folosit 9,5 miliarde de galoane de apă anul trecut. Dezvoltatorii unui centru de date au intentat un proces administrației locale pentru a obține ~1 miliard de litri de apă din râul Colorado pe an, anulându-și promisiunea anterioară conform căreia proiectul nu va atinge râul afectat de secetă.

ONU avertizează că până la finalul deceniului, centrele de date ar putea epuiza rezervele de apă potabilă pentru 1,3 miliarde de oameni. În plus, acestea cresc temperaturile până la 10 kilometri distanță împrejur și afectează 343 de milioane de oameni din întreaga lume, arată un studiu.

Nvidia se anunță dispusă să vă plătească factura lunară de electricitate în schimbul găzduirii unui mini centru de date.

SCUT, compania de securitate cibernetică lansată de Orange România, a anunțat că a investigat peste 7.000 de incidente de securitate în primele 6 luni de activitate.

• Un grup de hackeri a cerut pur și simplu Meta AI să le ofere acces la conturi Instagram. A funcționat.

💸 FINTECH, CRYPTO & BLOCKCHAIN

Atenție la investiții. Familia Trump a încasat aproximativ $500 de milioane dintr-o afacere crypto, în timp ce investitorii au pierdut peste 90%.

MultiversX Labs SRL, fosta Elrond Network — compania sibiană care se află în spatele criptomonedei EGLD — explică de ce compania a ajuns pe minus.

Subscribe now

Un studiu recent a dezvăluit că rețeaua crypto Pearl, promovată ca o platformă ce folosește minarea pentru calcule utile de inteligență artificială, risipește 112 megawați de energie prin cele peste 320.000 de plăci video, deoarece algoritmul său rulează doar operații matematice aleatorii, fără a efectua nicio sarcină de calcul utilă sau reală.

Cofondatorul Revolut, Vlad Yatsenko, alături de care Nik Storonsky a realizat fintech-ul, se retrage din companie. După ce a ajuns la 4,8 milioane de clienți în România, Revolut urmează să deschidă primul său sediu central și va angaja încă 130 de oameni.

Ne-a scăpat vreo știre importantă?

Aceasta a fost sinteza știrilor din tech care ne-au atras atenția în luna iunie 2026.

Ce subiect important ai remarcat și nu se regăsește în sinteza noastră? Lasă-ne un link în comentarii și îl vom adăuga!

Leave a comment

Link-ul de abonare este aici (în caz că ai primit acest newsletter prin forward).

Contact UPGRADE 100

Îți suntem recunoscători că ai citit până aici.

Dacă tot ai reușit… poate ne lași un like, ceva, să știm ;)

Mulțumim!

• Precizare: la editarea și verificarea acestui newsletter am folosit Claude 4.8 (Anthropic) și ChatGPT (Open AI).

• Selecția conținutului este făcută de și coordonată de . Ambii sunt oameni (încă) ;)

Share Upgrade in Progress

Bună (foarte) dimineața! ☕️

E deja vară, e luni, e zi liberă (sperăm că pentru majoritatea dintre voi…) și e ziua în care sărbătorim copiii și copilăria.

Ne străduim, așadar, să ignorăm zgomotul știrilor „la zi” și vă propunem să privim cu optimism spre un viitor care poate fi mai bun și mai sigur pentru copiii noștri, cu ajutorul tehnologiei puse în slujba umanității.

Subscribe now

În caz că nu e clar, pe aceea o încurajăm noi, la Upgrade 100 și-n frumosul (și stufosul) nostru newsletter lunar, intitulat sugestiv Update 1.1 (asta pentru că este expediat în prima zi a fiecărei luni, la o oră după miezul nopții).

Colegul nostru Paul Alexandru a selectat pentru această ediție aproape 200 de teme (și de linkuri).

• Îi mulțumim și fostului nostru coleg de echipă Marian Hurducaș pentru munca din ultimii ani la Upgrade 100 și Update 1.1 și îi dorim baftă! Îl puteți urmări în continuare in social media. De exemplu pe Instagram.

Tot la capitolul “știri interne”, începând cu această ediție folosim, în locul soluției de email Mailchimp (care este gândită mai ales pentru e-commerce), platforma Substack (care este mai potrivită pentru conținutul informativ pe care îl realizăm noi).

Mai mult în joacă, avem și un format de tip “Audioletter”, generat cu NotebookLM

Versiunea Spotify este aici. Apple podcasts, aici.

Share Upgrade in Progress

Dacă doriți să mergeți direct la o anumită secțiune din Update 1.1, acum se poate cu un click:

🤖 AI & TECH DISRUPTION

👥 SOCIAL MEDIA & BIG TECH

🚀 STARTUPS & INVESTMENTS

🛍️ eCOMMERCE

🎬 ADVERTISING, MEDIA & MARCOM

• 🎥 BONUS: BAIFF - Primul festival de film AI din România

🗳️ AI vs. DEMOCRACY & SOCIETY

💸 FINTECH & BLOCKCHAINS

Acestea fiind scrise… let’s go! 🚀

AI & TECH DISRUPTION

Inginerii americani anunță că au creat neuroni artificiali care “vorbesc” cu celulele reale ale creierului, un plasture autonom, asemănător pielii, cartografiază ritmurile cardiace fatale cu o precizie de 99,6%, iar China transformă deja implanturile cerebrale cu inteligență artificială în produse comerciale.

Japonia ar dori să construiască un inel solar de 11.000 de kilometri în jurul Lunii, care să transmită energie curată înapoi pe Pământ.

Xpeng va livra primele “mașini zburătoare” în 2027 și are deja 7 mii de comenzi.

Un studiu citat de Wired arată că utilizarea chatboților timp de doar 10 minute are un impact negativ asupra gândirii criticeși a capacității de a rezolva probleme.

Subscribe now

Cercetători de la Harvard Medical School au arătat că inteligența artificială poate oferi diagnostice mai precise în camerele de gardă decât doi medici umani.

Patru guverne și o agenție au lăsat AI-ul să scrie documente oficiale, fără a fi ulterior verificate. Au rezultat studii inventate, surse fictive și bani publici aruncați pe rapoarte care citează cercetări care nu există.

Chinezii de la Unitree au dezvăluit un ‘mecha’ robot care poate funcționa cu 2 sau 4 picioare și sparge pereți. Va fi comercializat la un preț de peste 500 de mii de euro.

Anthropic are acum mai mulți clienți business decât OpenAI, iar Andrej Karpathy, fost cofondator, a decis să se alăture companiei, pentru a lucra la accelerarea trainingului modelelor AI, utilizând chiar Claude în acest scop.

• În cadrul unui test de stres pregătit special, Claude Opus 4 a încercat să-și șantajeze propriii dezvoltatori.

Vulnerabilități de securitate din macOS au fost identificate cu ajutorul modelului Mythos.

Alte 10.000 de defecte severe au fost descoperite în sisteme software utilizate la scară largă. De asemenea, partenerilor le va fi permis să împărtășească descoperirile obținute cu Mythos între ei.

Share

Claude a ajuns la versiunea Opus 4.8, Anthropic reinstaurează utilizarea OpenClaw și a agenților terți pentru abonamentele Claude și este reintrodusă “visarea”, un sistem care permite agenților AI să învețe din propriile greșeli.

Poate va învăța din greșeala unui agent AI bazat pe modelul Claude, care a șters întreaga bază de date a unei companii care oferă software pentru companiile de închiriere auto.

OpenAI și Microsoft își refac parteneriatul, ce implică acces pe orice cloud, precum și un plafon pentru plăți. Totodată, Microsoft a început să anuleze licențele interne pentru Claude Code, căci costurile token-urilor au crescut foarte rapid.

De altfel, giganții tech au început să descopere că inteligența artificială poate costa mai mult decât angajații umani. Cel puțin “pentru moment”.

SOCIAL MEDIA & BIG TECH

Guvernul australian a propus impozitarea unei părți din veniturile giganților digitali Meta, Google și TikTok pentru a finanța redacțiile de știri din țară. În România există initiative similare care susțin această necesitate.

• De exemplu, asta cred că e util și colegele și colegii de la Ethical Media Alliance.

Meta a pierdut la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o dispută privind compensațiile datorate editorilor de presă pentru utilizarea online a fragmentelor din articolele acestora.

Google, Meta și TikTok au primit la adresa Comisiei Europene reclamații ale utilizatorilor privind gestionarea escrocheriilorfinanciare.

Share Upgrade in Progress

Activiștii tineri europeni se declară împotriva interdicțiilor totale pentru rețelele de socializare, care nu ar rezolva problema siguranței online.

Ursula von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană ar putea implementa chiar din această vară o limită minimă de vârstă pentru accesul la rețele.

În România, 96% dintre adolescenții de 16-17 ani folosesc rețelele sociale, în timp ce puțin peste o treime folosesc internetul pentru învățare, potrivit Institutului Național de Statistică.

Copiii români sunt obosiți, stau prea mult pe telefon și vor mai mult timp cu familia, arată cel mai recent studiu al ‘Salvați Copiii’.

Există și argumente care militează împotriva reglementării prin limitarea vârstei utilizatorilor.

• Chiar dacă echipa noastră nu prea e de acord cu asta, respectăm libertatea de exprimare și vă recomandăm un podcast al Edge Institute (produs de Upgrade 100) care aduce argumente în acest sens:

O analiză prezentată la Palatul Cotroceni de către o nouă inițiativă numită România Imună, în prezența președintelui Nicușor Dan, susține că 76% din dezinformarea de pe TikTok ar fi generată de doar 10 conturi.

• Afirmația a fost contestată de alți specialiști în dezinformare însă faptul că problema este abordată în sfârșit oficial este, în principiu, un lucru bun.

Sorin Ioniță explică în G4Media de ce important nu este ce se postează, ci tehnicile și banii pentru amplificare, iar ONG-ul pe care îl conduce, Expert Forum, a publicat un raport de monitorizare pe lunile aprilie-mai 2026 privind criza guvernamentală și manipularea pe TikTok.

În același ciclu, colegul nostru Dragoș Stanca a explicat în cadrul evenimentului IAA Vision on Ethical Media, organizat de IAA România și Ethical Media Alliance că boții care fac haos online se pot cumpăra, mai nou, de la mici magazine care îi vând pe piața liberă.

• Mai multe detalii despre asta vedeți aici:

Tot la acest capitol, o analiză detaliată realizată de ONG-ul Funky Citizens demonstrează ce era evident pentru orice expert: Rusia a câstigat deja o bună parte din războiul informational care are loc în România.

VEZI AICI RAPORTUL FUNKY

În clasamentul celor mai mari rețele sociale din lume în 2026, Facebook acoperă aproape 40% din populația lumii.

Instagram și WhatsApp au ajuns fiecare la circa 3 miliarde de utilizatori.

Meta a pierdut, însă, 20 de milioane de utilizatori în ultimul trimestru, iar acum e într-o misiune de a-i recâștiga.

Lansează Instants, un concept copiat de la Snapchat pentru a publica fotografii temporare pe Instagram, precum și o nouă aplicație integrată Facebook și asemănătoare cu Reddit, numită Forum.

Cel mai important anunț al lunii ar putea fi, însă, introducerea unor abonamente de conținut, iar finalul social media așa cum îl știam pare astfel tot mai aproape.

WhatsApp va beneficia de un modul “incognito”, care promite confidențialitate în chat-urile cu inteligență artificială, iar noul abonament plătit WhatsApp Plus este disponibil acum pe iOS.

Subscribe now

Threads testează o integrare Meta AI care va funcționa similar cu cea a Grok, Snapchat nu mai are un acord cu startup-ul Perplexity, iar Spotify va adopta tehnologia Apple pentru podcast-uri video.

Bumble va elimina swipe-ul până la sfârșitul anului, acesta fiind înlocuit cu un asistent de dating bazat pe inteligență artificială. Cel (sau cea) care va decide în locul nostru se numește Bee.

• Ideea a fost anunțată de Whitney Wolfe Herd, fondatoarea Bumble, încă din luna mai a anului 2024, într-un interviu acordat celor de la Bloomberg, după cum am anunțat și la vremea aceea.

Având în vedere că rata divorțurilor în unele societăți ajunge să fie chiar mai mare de 60% (Spania, Portugalia, Ucraina, Rusia) și că nici în România (cu o rată de divorț de aproximativ 25%) nu stăm prea bine… cine știe: poate ideea nu e chiar atât de rea.

Șeful OpenAI deține o participație de peste 2 miliarde de dolari la companii care au avut de-a face cu OpenAI, potrivit documentelor oficiale.

Nvidia a raportat rezultate financiare peste așteptări, iar capitalizarea sa de piață a atins 5,7 trilioane de dolari și a depășit PIB-ul Germaniei, iar alți 5 giganți tech din SUA bat marile puteri europene.

Share Upgrade in Progress

Investițiile în centre AI ar putea ajunge la peste $800 de miliarde în 2026 în America de Nord, se arată într-o analiză TrendForce. Inclusiv Meta lucrează la un proiect care va trimite lumină soarelui din spațiu pentru a alimenta centrele de date cu inteligență artificială.

SpaceX se aliază cu Anthropic, oferind acces complet la centrul său de date AI ‘Colossus 1’.

SoftBank creează o companie de robotică ce construiește centre de date și are deja în vedere o listare IPO de $100 de miliarde.

Samsung Electronics atinge o capitalizare bursieră de $1000 de miliarde, fiind a doua din Asia de Est care atinge acest prag, după TSMC, în timp ce Alphabet este pe punctul de a depăși Nvidia.

STARTUPS & INVESTMENTS

Startup-ul de apărare susținut de Peter Thiel, Anduril, și-a dublat valoarea, atingând $60 de miliarde, Nvidia investeşte masiv în fotonică, pentru a elimina unul dintre marile obstacole ale inteligenţei artificiale, iar Apple refuză să investească miliarde în AI, bazându-se în continuare pe vânzările de hardware.

Nu uităm nici de ideile de a construi centre de date spațiale, însă nu există suficiente rachete în acest scop. Un startup numit Cowboy Space a strâns $275 de milioane pentru a le construi.

Ineffable Intelligence, startup-ul de inteligență artificială al unui fost cercetător Google DeepMind, a strâns o finanțare record de $1,1 miliarde, atingând astfel o evaluare de 5,1 miliarde.

Tryll, un startup de inteligență artificială pentru jocuri video, primește o investiție de $600.000, Startup-ul siliXon, cofondat în Anglia de românul Mihai Mesteru, atrage $1,5 milioane pentru a crea plăci electronice cu ajutorul AI.

Subscribe now

O tânără din Chișinău cercetează metode prin care protezele bionice să poată reproduce mișcări mai naturale și mai precise, câștigând ediția din acest an a concursului ‘Games of Science’.

Un IT-ist din Ploiești a atras o finanțare de $50 de milioane pentru startup-ul său, care lucrează la construirea “unui creier artificial”.

eCOMMERCE

Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale, potrivit unui sondaj, iar pentru aproape 72% cel mai mult contează livrarea în alegerea lor.

Majoritatea produselor vândute online în Uniunea Europeană încalcă protecția consumatorului, transmite o autoritate franceză.

Germania pierde 2,4 miliarde €/an din TVA neîncasat, din cauza Temu și Shein, iar generația Z contribuie cel mai mult la comenzile date pe cele două platforme.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a aplicat Temu o amendă de 200 milioane euro pentru încălcarea DSA.

Shein acuză Temu de încălcări ale drepturilor de autor la scară largă, susținând că mii de articole listate de platforma rivală ar fi fost promovate cu fotografii preluate.

Bugetul de stat a avut încasări de ~167 de milioane de lei în primul trimestru al acestui an din taxa logistică de 25 de leiaplicată coletelor non-UE.

În aprilie Fan Courier a decis să închidă agențiile din țară pentru a muta activitatea pe FANbox, iar eMAG a început să-și închidă showroom-urile din ţară, 8 dintre acestea pentru început. 800 de milioane de lei vor fi investiți în logistică și 200 de milioane de lei către zona de AI.

Piața memoriilor pentru dispozitivele mobile intră într-o nouă etapă de scumpiri accelerate: Samsung și SK hynix au raportat deja majorări semnificative, iar Xiaomi avertizează că prețul telefoanelor flagship s-ar putea apropia de $1.500 în a doua jumătate a anului. De altfel, criza s-ar putea prelungi până în 2028.

ADVERTISING, MEDIA & MARCOM

Alphabet (Google) se reinventează pentru era AI. “Ask YouTube” va aduce căutarea conversațională bazată pe AI în videoclipuri, puteți conversa cu inbox-ul Gmail, iar Gemini Omni, noul motor pentru generarea de video și muzică, va fi adăugat disponibil pentru a genera video-uri în feed-ul Shorts.

The Verge a încercat să facă o sinteză a tuturor anunțurilor de la Google I/O 2026:

Imagen 4 este cel mai nou generator de imagini bazat pe AI de la Google, a fost prezentat și Gemini Spark, un asistent agentic disponibil 24/7 cu integrare Gmail, și compania a anunțat Flow, un nou instrument video bazat pe AI, destinat realizării de filme de lungmetraj.

PRIMUL FESTIVAL DE FILM A.I., LA BUCUREȘTI

Apropo de filme de lung metraj realizate cu AI, o scurtă paranteză: la București a avut loc în weekendul trecut primul festival international dedicat producției de film cu inteligență artificială.

• Evident, Upgrade 100 a fost partener de producție și promovare a BAIFF – Bucharest AI Film Festival - prezentat de Banca Transilvania.

• Lista filmelor câștigătoare se poate vedea aici

Unul dintre filmele câștigătoare a fost și The Patchwright realizat de Zack London, Gossip Goblin Inc.

Un alt exemplu total diferit de folosire a AI-ului în film a fost dat de un alt film premiat: Silver Noise - locul 2: Railbound de Jonathan Perry & Alex Naghavi.

Și, un ultim exemplu relevant pentru diversitatea și nivelul la care a ajuns arta realizată cu AI. Filmul care a câștigat locul 3 este Total Pixel Space de Jacob Adler.

Apropo de BAIFF, Disney tocmai a concediat 1000 dintre artiștii săi, ca inteligența artificială să îi poată înlocui folosind lucrările create de ei.

Google a câștigat 25 de milioane de abonamente în primul trimestru, datorită YouTube și Google One.

O eroare a interfeței YouTube a produs o creștere a utilizării memoriei RAM cu peste 7 gigabytes, utilizatorii raportând latențe severe și file blocate.

Google Ads, dar și chat-urile Claude.ai, au fost folosite de hackeri pentru a răspândi programe malware dedicate macOS.

Publicitatea pe rețelele sociale va acoperi aproape jumătate din piața online până în 2030, potrivit unui raport realizat de Omdia.

AI vs. DEMOCRACY & SOCIETY

Un juriu american a pronunțat o hotărâre împotriva lui Elon Musk în procesul pe care acesta l-a intentat împotriva lui Sam Altman, constatând că OpenAI nu are o răspundere anume pentru că ar fi deviat de la misiunea ei inițială de a aduce beneficii umanității.

Google face apel în cazul deciziei unei instanțe americane privind monopolul în căutare.

Meta este investigată în Irlanda pentru încălcarea DSA, la 13 luni de la o plângere făcută de mai multe asociații europene.

Gigantul tech a fost, din nou, informat și că încalcă legislația UE prin faptul că nu ia suficiente măsuri pentru a ține copiii departe de Facebook și Instagram.

Platforma LinkedIn se confruntă cu o nouă plângere privind protecția datelor, fiind acuzată că ascunde datele utilizatorilor în spatele unui abonament plătit.

Instanțe chineze din Hangzhou și Beijing au decis, în două cazuri separate, că firmele nu pot concedia lucrători doar pentru a-i înlocui cu inteligență artificială.

Japan Airlines testează introducerea roboților pe un aeroport din Tokyo, pe fondul creșterii numărului de turiști străini și a agravării deficitului de forță de muncă.

La muzeul Palazzo Madama din Torino, un robot bazat pe AI a înlocuit ghidul uman.

Mona, un model AI bazat pe Gemini, a fost numită la conducerea unei cafenele din Suedia.

Avem acum și șantiere fără muncitori, unde dronele şi utilajele autonome lucrează în cele mai periculoase secțiuni de drumuri şi tuneluri din Europa.

Nici meseria de agent de circulație nu este în siguranță.

AiMOGA Robotics a livrat primii 110 roboți umanoizi poliției din orașul chinez Wuhu, pentru a reglementa traficul, monitoriza și asista cetățenii.

De altfel, și la Târgu Mureș roboți umanoizi și robo-câini sunt folosiți pentru patrulare și curățenie urbană.

Un robot al Figure AI a reușit să lucreze timp de 200 de ore fără întrerupere, sortând 250.000 de pachete într-o fabrică.

China deschide şcoli pentru roboţi umanoizi ca să pregătească viitoarea forţă de muncă și transformă inteligența artificială într-un serviciu de utilitate publică, în care tokenii sunt tratați ca noul echivalent al datelor mobile.

Share Upgrade in Progress

Uniunea Europeană recomandă statelor membre să nu folosească Huawei și ZTE în infrastructura de conectivitate și a decis să amâne reglementările cele mai restrictive privind inteligența artificială.

Propune, totodată, interzicerea aplicațiilor de generare cu AI a imaginilor nud, care, la nivel mondial, au strâns peste 705 milioane de descărcări.

• Premierul italian Giorgia Meloni a fost ținta unei campanii cu deepfakes și i-a îndemnat pe oameni să „gândească înainte de a distribui” chiar dacă “cei care au creat imaginile m-au făcut să arăt ceva mai bine decât în realitate”.

Banca multinațională HSBC le cere angajaților să nu se opună inteligenței artificiale, spunând că aceasta va distruge locuri de muncă, dar că va crea altele noi.

Jensen Huang afirmă că părinții nu ar trebui să fie preocupați în mod obsesiv de ceea ce studiază copiii lor în era inteligenței artificiale. Acesta a mai susținut și că “AI automatizează sarcinile, dar îi valorizează pe cei muncitori”.

Cum vede Jensen viitorul educației și ce mai înseamnă să fii pregătit, ce înseamnă să mai fii inteligent ca om într-o lume dominată de AI-uri?

Directorul financiar al Anthropic spune că inteligența artificială nu înlocuiește angajații, ci doar le schimbă activitatea zilnică, Sam Altman consideră că generația Z nu mai ia decizii importante în viață fără să întrebe ChatGPT, iar șeful AI de la Microsoft avertizează că job-urile de birou ar putea dispărea în următoarele 12-18 luni, pe măsură ce roboții de automatizare te înlocuiesc.

Lupta cu centrele de date: o companie de utilități care alimentează partea californiană a lacului Tahoe are la dispoziție un an pentru a găsi o nouă sursă de energie, după ce extinderea centrelor de date în deșertul Nevada a afectat rețeaua electrică.

Proiectul unui centru de date cu inteligență artificială a consumat în secret 30 de milioane de galoane de apă timp de 15 luni înainte de a fi detectat de locuitori care se plângeau de presiunea scăzută.

Meta a obținut o scutire de taxe de $3,3 miliarde pentru centrul său de date, care ar putea consuma 20% din energia statului Louisiana.

Ca suprafață, într-un orășel din Pennsylvania 6 centre de date ocupă echivalentul a 51 de supermarketuri Walmart.

Dincolo de zgomot și consumul de energie, locuitorii din vecinătăți au raportat amețeli, greață, vertij și tulburări de somn. În Phoenix, centrele de date au făcut temperatura resimțită de locuitori mai mare cu până la 2°C.

Share

Cele mai multe centre se află în SUA, dar unele funcționează deja în Europa. În Irlanda, consumul de energie al centrelor de date a adăugat 1,4 miliarde de euro la facturile de electricitate ale gospodăriilor.

Italia a stabilit o taxă de 200% pentru dezvoltarea de astfel de centre în zonele agricole.

Parlamentul României pregătește o lege care permite serviciilor de informații să supravegheze cu AI cetățenii României, fără mandat judecătoresc sau control civil, arată o investigație a Alexandrei Nistoroiu, de la Snoop.

Avem și un Palantir wannabe în România. Ori cel puțin asta promite un antreprenor George Bara, co-fondator al firmei Zetta din Cluj și fost membru în organizația neolegionară Noua Dreaptă, potrivit unor materiale prezentate în PresOone.

Dincolo de acest incident, multe alte startupuri serioase din zona deep tech și dual use au fost prezentate într-un eveniment care a avut loc recent la Palatul Cotroceni.

• Upgrade 100 a fost partener al evenimentului DeepTech Forum: găsiți detalii despre ce s-a prezentat acolo în acest material.

Ambițiile sunt, însă, mari. România lansează primul cadru naţional de cooperare privind inteligenţa artificială în sistemul judiciar, iar ANAF dorește introducerea AI pentru controale, deși experții avertizează că riscul de erori este uriaș. De curând ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, invocând legi inventate.

• Dacă sunteți interesați de astfel de materiale despre nevoia de accelerare a adopției serviciilor digitale în serviciile publice din România vă recomandăm abonarea la newsletterul Edge Institute.

Între timp, într-un alt “univers”, cetățenii și rezidenții din Malta vor putea primi acces gratuit la ChatGPT Plus timp de un an, printr-un program național de alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale.

Ochelarii inteligenți ai Meta sunt considerați o încălcare a vieții private și totodată se vând mai bine ca oricând.

Un bărbat care a cumpărat un robo-câine de pază a descoperit că acesta trimite informații în China, în secret.

Site-urile web ar fi găsit o nouă modalitate de a spiona vizitatorii, prin analizarea activității lor SSD.

Dyson a instalat o cameră pe purificatorul său, astfel încât aerul proaspăt să te poată urmări prin cameră.

Subscribe now

Breșe de date? Avem! Însă până la acestea, chiar ChatGPT dezvăluie adrese și numere de telefon.

• Tabiq, un sistem de check-in la hoteluri, a lăsat un milion de pașapoarte și permise de conducere publice pentru oricine.

Divizia de sănătate a New York-ului declară că hackerii au furat date medicale și amprente digitale în cadrul unui data breach care a afectat cel puțin 1,8 milioane de persoane

Potrivit cyber_Folks România, mii de site-uri au fost compromise și peste 1,5 milioane expuse la atacuri cibernetice în ultima lună, în lume.

FINTECH & BLOCKCHAINS

Binance anunță că a blocat aproape 23 milioane de tentative de fraudă crypto în doar 3 luni, folosind peste 100 de modele de inteligență artificială, și ar fi salvat pierderi de $10,5 miliarde ale utilizatorilor, începând din 2025.

OpenAI ar vrea ca ChatGPT să poată accesa și conturi bancare, după ce, de curând, a dobândit noi funcții de finanțe.

Un fintech cofondat de un român a atras o finanțare de $18 milioane pentru a automatiza procesele financiare cu AI.

• Se anunță o colaborare între Binance Academy și Universitatea Româno-Americană din București.

Revolut își va deschide primul său magazin fizic în Barcelona. Nu vorbim însă de o sucursală bancară tradițională.

Ne-a scăpat vreo știre importantă?

Aceasta a fost sinteza știrilor din tech care ne-au atras atenția în luna mai 2026.

Ce subiect important ai remarcat și nu se regăsește în sinteza noastră? Lasă-ne un link în comentarii și îl vom adăuga!

Leave a comment

• Link-ul de abonare este aici (în caz că ai primit acest newsletter prin forward).

Încă ceva: dacă vrei să te alături ca partener oricărui proiect Upgrade 100 (acest newsletter fiind doar unul dintre ele), nu ezita să ne scrii!

Contact UPGRADE 100

Îți suntem recunoscători că ai citit până aici.

Dacă tot ai reușit… poate ne lași un like, ceva, să știm că nu suntem singurii! ;)

Mulțumim și pe foarte curând că o lună… trece tot mai repede!

• Precizare: la editarea și verificarea acestui newsletter am folosit și Claude 4.8 (Anthropic) precum și NotebookLM (Alphabet).

Share Upgrade in Progress

Bună seara!

Vă propun mai jos o idee de meditație pentru acest weekend — urmată de câteva recomandări, la final.

Subscribe now

Vreau să răspund la următoarea întrebare: ce legătură este între tehnologia de azi și posibilitatea unei dictaturi?

Sau, și mai concret: în ce măsură această tehnologie (rețele digitale + inteligență artificială) deschide calea către instaurarea unei dictaturi?

Acest text s-ar mai putea intitula și așa: “Controlul dispoziției / Dispoziția controlului”.

Am să încerc să explic de ce.

Într-un eseu publicat în 2006, filosoful italian Giorgio Agamben abordează această chestiune aparent simplă: Che cosa è un dispositivo?

Ar părea că știm cu toții: un dispozitiv e un aparat, o construcție tehnică, o mașinărie – ceva făcut de mâna omului, de regulă format din mai multe bucăți, cu ajutorul căruia omul rezolvă o problemă (atinge un scop).

Folosim cuvântul și în expresia dispozitiv de luptă, ceea ce înseamnă că semnificația de mai sus nu e suficientă.

În acest caz, dispozitiv înseamnă o așezare intenționată, pregătită pentru confruntare, a unui ansamblu de trupe dotate cu armament. Aici, sensul cuvântului e cel de dispunere, de plasare coerentă (și programatică) a unor elemente într-un spațiu dat.

Dau aceste exemple pentru a sublinia surpriza pe care o trăiești când, citind eseul lui Agamben, descoperi că, în limbajul teologiei creștine, termenul latinesc dispositio este traducerea cuvântului grecesc oikonomia, care se referă la faptul că Hristos, a doua Persoană a Sfintei Treimi, "administrează" istoria oamenilor.

Dispositio preia sensul acesta de providență, însă și mai important, în interpretarea lui Agamben, devine faptul că acest concept determină o “fractură” între ființă și acțiune, deoarece Dumnezeu-Tatăl rămâne să fie, în timp ce Dumnezeu-Fiul se ocupă "efectiv" de “guvernarea” mântuitoare a lumii noastre.

Share Upgrade in Progress

“Acțiunea (economia, dar și politica) nu are nici un fundament în ființă: aceasta e schizofrenia pe care doctrina teologică a oikonomiei o lasă ca moștenire culturii occidentale”, scrie Agamben.

(De aici se desprinde o temă definitorie – valorizarea, în special în creștinismul răsăritean, a inacțiunii și deci a contemplației: explicația ar fi aceea că treburile lumești, neîmpărtășindu-se cu suficientă ființă, devin mai puțin importante.)

Prin urmare, ținând cont de separația conceptuală între ființă și acțiune, adică între a fi și a face, Agamben consideră că termenul de dispozitiv se referă la orice lucru prin intermediul căruia se realizează gestionarea unor treburi lumești. Și, pentru că acestei activități îi lipsește un temei ontologic, ea este oarecum silită să și-l creeze.

Astfel, interacțiunea omului cu un dispozitiv, zice Agamben, se constituie într-un proces de subiectivare: folosind dispozitivul, omul devine subiect, adică "se așază dedesubt" și poate să își răspundă la cea mai importantă întrebare: cine sunt eu?

Abia în acest punct al raționamentului filosoful italian poate propune o definiție pentru dispozitiv, iar ea sună așa: “orice lucru care are capacitatea de a capta, orienta, determina, intercepta, modela, controla și asigura gesturile, conduita, opiniile și vorbirea ființelor vii”.

În această viziune, omul intră, imediat ce se naște, într-o lume saturată de tehnologie.

Lumea însăși e una a dispozitivelor, nu neapărat materiale, pentru că toate religiile, ideologiile și obiceiurile se bat să ne modifice mințile într-un sens sau într-altul, iar viața nu este decât o selecție a tehnicilor și a "protezelor" pe care le adoptăm sau le refuzăm.

Odată ce te naști, nu mai există puritate a minții: ești preluat, încă din primele clipe, de ceea ce a fost conceput și făurit până la venirea ta pe lume.

În această viziune, dispozitivele constituie principalul factor care îți determină dispoziția, adică situarea mintală, atitudinea în fața realității. Tehnologia lumii în care te naști influențează felul în care gândești, deciziile pe care le iei și, prin urmare, întregul curs al vieții tale.

Dar ceea ce mă interesează, pentru a putea continua acest text, este ideea că tehnologia ne transformă în subiecți.

Mai ales în cazul unui om care nu se raportează la o instanță divină – pentru care, deci, viața se rezumă la acțiune –, ceea ce îl produce din punct de vedere identitar este tehnologia, în sensul de totalitate a dispozitivelor. El însuși, acel om, alege să nu aibă altă întemeiere în afara celei căpătate din relația cu dispozitivele pe care le folosește.

În a doua parte a acestui text voi exemplifica ideea de mai sus.

Ce se întâmplă cu identitatea noastră de când petrecem tot mai mult timp conectați în rețele de socializare, prizând realitatea și întâlnindu-ne cu Celălalt doar prin intermediul unui dispozitiv?

Iată câteva tendințe:

- Dacă ești nativ digital, presiunea exercitată din rețea este ca, încă din copilărie, să te preocupi în primul rând de identitatea ta virtuală (cine ești în mințile celor care ți-au dat follow).

- Între timp, tu nu știi cine ești cu adevărat și sunt șanse mici să descoperi, din moment ce rămâi zilnic, ore întregi, în rețele. (De aici provine și imaturitatea multora dintre cei trecuți de 30 sau chiar de 40 de ani, evitarea angajamentelor de cuplu și fuga de responsabilități).

- Faptul că nu știi cine ești și că nici nu prea ai cum să afli e totuna cu a spune că ești nesigur pe propria identitate (pe care nici măcar n-ai descoperit-o, darămite să o asimilezi).

- (În mod normal, orice identitate e fragmentată. Fiecare dintre noi are câte o identitate etnică, una religioasă, culturală, sexuală, regională, sportivă etc. Fiecare dintre noi este un întreg format din părți, iar scopul unei ființe raționale e să armonizeze aceste părți, să afle în ce crede, pentru ce s-ar sacrifica, ce-și dorește, ce anume poate să împlinească din aceste dorințe și ce nu.)

- Atunci când nu știi cine ești (de fapt, mai ales atunci), ai nevoie ca, pentru stabilitatea ființei tale (pentru a nu o lua razna), să te identifici cu ceva, cu una dintre identitățile parțiale. (De unde celebra și mult-detestata expresie “I identify as…”).

Așa că, dacă nu te călăuzește un mentor, un duhovnic, o familie sau o comunitate, riști să alegi ca dominantă una dintre feliile de identitate: ”sunt român și punct” sau ”sunt penticostal” sau ”sunt suporter al echipei Avântul” sau ”sunt homosexual” sau ”sunt bărbat macho” etc.

Acea identitate parțială devine reduta ta, nucleul tău ireconciliabil, de care nu dai voie nimănui să se mai atingă. (Această idee am preluat-o de la Alin Fumurescu.)

Share

- Cu alte cuvinte, pentru nativii digital, identitatea este mai degrabă cea virtuală, construită în rețea, iar pentru cei mai în vârstă, șansa unei identități armonioase e subminată prin tehnologie, din cauza nenumăratelor campanii propagandistice la care fiecare e expus în mediul virtual, campanii care țintesc fie credința religioasă, fie orientarea sexuală, fie pasiunile sportive, fie alegerile geopolitice etc.

- Lucrurile pot rămâne pașnice dacă (1) oamenii simt că sunt egali în fața legii și dacă (2) au ca debușeu negocierea identității lor politice, adică a felului în care se raportează la programele aruncate în spațiul public.

Dacă cele două condiții nu sunt îndeplinite, atunci riscul este ca identitățile personale (cele parțiale) să devină politice, de exemplu religia sau orientarea sexuală sau apartenența la o galerie de fotbal.

- Când aceste identități personale (și parțiale) ajung în spațiul acțiunii, adică negocierea lor înlocuiește negocierea unor politici, se ajunge la violență, pentru că nimeni nu e dispus să renunțe la acea redută pe care a ales-o ca să îl definească; altfel, i s-ar prăbuși "stâlpul de sine", reperul ultim care-l ține să continue să trăiască, să nu se sinucidă.

Concluzia acestei secțiuni este următoarea: cu cât petreci mai mult timp în rețele, cu atât identitatea îți este mai asaltată, deci mai nesigură, mai labilă, în special dacă ești copil sau adolescent.

Asta înseamnă pur și simplu că sporește riscul de violență socială, fiindcă orice tânăr cu identitate nesigură, dar și cei mai în vârstă, dacă sunt nefericiți, se vor agăța de acea ultimă redută a propriei identități pe care au ales-o să le fie dominantă (și deci să îi definească).

Mai departe, asta înseamnă că, dacă începi să o folosești încă din copilărie, tehnologia rețelelor te creează ca subiect și îți modelează mai toate identitățile parțiale; pentru că această tehnologie, prin forma și conținuturile ei, determină felul în care te raportezi și la familie, și la națiune, și la celălalt sex, și la tradiție, comunitate, planetă etc.

Ne întâlnim din ce în ce mai puțin în persoană: interacționăm mai degrabă prin intermediul fantomelor noastre din rețele, iar asta înseamnă că identitățile noastre devin tot mai fluide și tot mai spectrale.

Dispozitivele construiesc subiecți tot mai absenți, ale căror minți se află în alte locuri decât corpurile lor.

Dispozitivele generalizează astfel o dis-poziție, o de-situare a omului, ca un soi de asimetrie a ființei sale, ca o imposibilitate de a-și mai armoniza diferitele felii de identitate.

Ajungem și la întrebarea care a dat naștere acestui text: care e legătura dintre tehnologie și posibilitatea unei dictaturi?

Am stabilit mai sus că spațiul acțiunii – acolo unde, pe de o parte, se exercită influențele asupra minții și unde, pe de altă parte, se manifestă liberul arbitru al fiecăruia dintre noi – este acaparat de această tehnologie cvasi-ubicuă: rețele digitale + inteligență artificială.

Oamenii se refugiază tot mai mult înăuntrul ecranelor și se iluzionează că acolo, în rețele, nu mai sunt singuri. Dar fiecare are o nevoie imperioasă de a găsi un sens propriei vieți: de aceea există politica, printre altele.

Politica e o tentativă de a ordona întunericul viitorului.

Oamenii au nevoie de politică pentru a nu bâjbâi în tot acest haos aparent care e lumea noastră.

Poporul, scrie filosoful Arthur Suciu, “nu poate trăi în contingent, ci are nevoie de ceva indestructibil, de un pod din piatră” ("Simulacru și război", p. 11).

De această nevoie profită, dintotdeauna, puterea instituțională, așa-numitul establishment. Acesta nu are nici un interes ca masele să intervină în politică, fiindcă o participare extinsă are potențial revoluționar, de a mătura totul în cale.

Scopul puterii este de a ține masele departe de luarea deciziilor, din motive de auto-conservare.

Asta duce la două variante: (1) depolitizarea maselor, adică îngreunarea sau blocarea accesului lor la viața politică, sau (2) "adormirea" lor, ceea ce presupune ca mânia lor latentă să se descarce altundeva, nu asupra establishment-ului.

Subscribe now

Depolitizarea e aproape imposibilă într-o democrație; prin urmare, unei clase politice care vrea să păstreze aparența aceasta îi rămâne varianta a doua.

Ei bine, “adormirea” maselor nu se poate obține decât prin tehnologie.

Cu cât masele sunt mai tehnologizate, cu atât cresc șansele "vrăjirii" lor și, ca atare, scade probabilitatea de a amenința puterea.

Tehnologia devine astfel principala cale, principalul instrument, pârghia prin care masele sunt ținute sub control de către establishment. Întrebarea e: la ce nivel? Câtă tehnologie e bună și de unde intervine altceva?

Pentru că interesul conducătorilor, al oricărei puteri, este să preîntâmpine posibilitatea ca furia populară să se îndrepte asupra lor. Asta înseamnă că orice clasă politică (sau stat sau regim) "visează" să prevadă comportamentul maselor sau al unor largi categorii de populație.

Iar aici "intervine" din nou tehnologia.

Dau doar un exemplu: anul trecut, un grup de cercetători a publicat în revista "Nature" un studiu despre un model de inteligență artificială, denumit Centaur, care “poate prezice și simula comportamentul omenesc în orice experiment descris în limbaj natural”.

Centaur a fost construit pe "scheletul” unui Large Language Model (LLM) de la compania Meta și "antrenat" pe un set de date obținute de la circa 60.000 de participanți, care au făcut peste 10 milioane de alegeri. Rezultatul?

Veți spune că așa ceva este imposibil, fiindcă nimeni nu poate prevedea viitorul. Dar aici vorbim despre probabilități, despre matematică, despre numere mari, nu despre alegeri individuale.

Mă refer la una dintre descoperirile esențiale din teoria rețelelor, pe care cercetătorul american de origine maghiară Barabási Albert (născut în Harghita) a denumit-o preferential attachment.

Aceasta constă în faptul că, într-o rețea vie – cum este omenirea, de pildă –, nodurile noi tind să se lege mai întâi la cele mai faimoase/puternice noduri, determinând un fenomen de tipul "bogatul devine și mai bogat".

E suficient să vă gândiți cui îi dați follow în primele zile după ce vă faceți cont într-o rețea de socializare: unor anonimi sau unor celebrități?

“În vreme ce alegerile individuale sunt profund imprevizibile, la nivel de grup urmăm tipare stricte”, scrie Barabási în volumul "Linked" (p. 111 a versiunii românești).

(Și aici merită să deschid o paranteză: regula preferential attachment explică, între altele, de ce orice regim totalitar se teme chiar și de un singur individ care iese din rând: fiindcă orice om care are curajul de a se împotrivi este capabil să devină un model, să creeze "viralitate" și apoi, prin coagulare, să ducă la răsturnarea acelui regim.)

Share Upgrade in Progress

Revenind la Centaur: să zicem că mai dă greș, că mai produce erori, că "nu e așa de grozav" cum îl laudă cei care l-au antrenat.

Dar acesta e doar un exemplu: este evident că în mai multe țări, în mai multe universități și în mai multe companii se perfecționează modele de inteligență artificială capabile să prevadă comportamentul de grup.

O recentă știre vorbește despre faptul că unor matematicieni de top din Rusia li s-a cerut să realizeze un sistem de monitorizare a reacțiilor cetățenilor față de hotărârile lui Vladimir Putin. Preocuparea este aceeași, bineînțeles: cum facem să preîntâmpinăm?

Cum facem să controlăm viitorul, pe cât posibil? E una dintre marile provocări ale vremurilor pe care le trăim.

Fiindcă e limpede că, având acces la modele de inteligență artificială care pot prelucra imense cantități de date, nu ai cum să nu "tragi cu ochiul" la viitor: nu ai cum să nu te întrebi “ce-ar fi dacă aș studia un pic reacțiile populației față de această decizie?”.

De aici derivă, probabil, și temerea multora dintre noi că jocurile sunt făcute și că, la nivel global, totul pare implacabil.

Discrepanța dintre puterea noastră, a oamenilor simpli, și puterea unui establishment care dispune (sic!) de tehnologii de-a dreptul profetice este crescândă, și acesta este, evident, un eufemism.

Cum răspundem, deci, la întrebarea din debutul acestui text?

Politicul din vremurile noastre nu mai are altă întemeiere în afara tehnologiei digitale.

Această tehnologie contribuie la adormirea maselor și ea devine, prin urmare, o posibilă cale spre dictatură.

În plus, această tehnologie, cu cât este mai utilizată, cu atât tinde să devină unica modalitate de subiectivare a omului, adică unica modalitate prin care se constituie identitățile personale.

Iar aici intervine un paradox: cu toate că omul se subiectivează tot mai mult prin tehnologie, adică își construiește în acest mod identitățile parțiale, aceasta e și calea sigură spre de-subiectivare.

De ce? Fiindcă această tehnologie e concepută să spectralizeze, să elimine prezența reală și să o înlocuiască cu fantoma Eului.

E ca un fel de compunere întru descompunere.

Ne compunem identități tehnologizate, dispozitive ale Eului, dar asta înseamnă desprindere de orice temei cunoscut, desprindere de ființă, virtualizare, înlocuirea omenescului.

La o adică, abia asta ar putea fi marea înlocuire.

Și nici nu știi dacă există cineva care să știe unde mergem, care să înțeleagă tot acest proces și sensul lui, sau dacă nu cumva dispozitivele – dar luate ca întreg, laolaltă, adică Dispozitivul – au preluat deja controlul, iar noi nu facem decât să urmărim, să preluăm și să dăm mai departe tot ce ne livrează ele, compulsiv, inconștient, like, share, forward, what else can I do for you…

Leave a comment

Despre ecrane, algoritmi și marea provocare a generației noastre: abandonarea copiilor în rețea.

Un dialog cu jurnalistul în podcastul "Vorbitorincii":

În 17 mai anul acesta, voi susține la Ateneul Român o conferință intitulată "Despre lumea în care murim", în cadrul ediției din acest an a conferințelor organizate de Fundația Humanitas.

DETALII SI BILETE, AICI

Vă recomand la final și câteva discuții purtate de colegul meu de newsletter (și partener de podcast în seria care însoțește cartea), antreprenorul , în diverse evenimente și emisiuni la care a fost invitat.

Dacă vă place conținutul “Upgrade in Progress” vă rugăm să le recomandați newsletterul și altor cititori.

Upgrade in Progress

Tech for good, ethics in digital media, and ideas for a better society. By Dragoș Stanca—entrepreneur, investor, and former journalist—along with his guests.

By Dragos Stanca

Mulțumim, pe curând!

Mai mulți oameni au considerat, în ultima vreme, că lucrurile despre care scriu aici ar fi de interes și pentru audiențele lor.

Subscribe now

Le mulțumesc pentru invitații și las, mai jos, câteva înregistrări.

Despre schimbările fundamentale produse de AI

• Discuții provocate de această postare.

Cu Răzvan Exarhu la “Morning Glory” / Rock FM

Share Upgrade in Progress

Cu Radu Buzăianu, la podcastul “Ce se întâmplă?”

O producție interesantă, cu idei din două conversații purtate de realizator în paralel cu subsemnatul dar și cu George Buhnici.

Meta și afacerile cu publicitate falsă de peste 20 de miliarde de dolari pe an

• Discuții provocate de acest material.

Cu Marian Voicu la Fake Breaking News, o producție foarte bună a TVR

Cu Lucian Mândruță, la podcastul Prea Târziu!

Despre tehnologia media scăpată de sub control și dezinformare amplificată de algoritmi

• O discuție provocată de inițiativa Ethical Media Alliance

Cu Dragoș Pătraru, la Teatrul Nației din Ploiești

P.S. Apropo, e fantastic ce a reușit la Ploiești. Voi reveni pe acest subiect, e un model de antreprenoriat etic admirabil.

Subscribe now

O (nouă) discuție cu George T. Haber

Las și un link către un podcast rezultat din dialogul pe care l-am moderat în cadrul emisiunii Upgrade 100 Live de la Radio Guerrilla cu antreprenorul american de origine română George T. Haber.

• La doar 72 de ani, el construiește un nou startup în domeniul AI: ZenAIos

M-am bucurat să-l revăd pe George după discuția pe care am purtat-o în 2024, pe scena Teatrului “Regina Maria” din Oradea, în cadrul IQ Digital Summit.

O puteți urmări aici:

Vă mulțumesc că sunteți abonat/ă la “Upgrade in Progress”.

Pe curând!

Share Upgrade in Progress

Am revenit la podcastul “Vorbitorincii” pentru un dialog cu .

Iată câteva dintre ideile care au stat la baza discuției:

Subscribe now

1) Ce este o rețea de socializare?

O formă de cinema vertical, în care toți sunt autori și toți sunt spectatori, iar vizionarea nu mai este programată, ci poate avea loc oriunde și oricând, fiindcă purtăm ecranul peste tot cu noi.

2) De ce folosesc ideea de cinema, și nu altceva?

Pentru că, la fel ca în cinema, principala producție din rețelele de socializare este producția de fantome.

Și pentru că, la fel ca în cinemaul clasic, fluxul de pe ecran se suprapune peste fluxul conștiinței noastre.

Astfel, dacă filmul e bine făcut (în cazul rețelelor, feed-ul), are loc un soi de posesiune, în sensul că mintea ne este preluată, acaparată, sedusă de ceea ce recepționează.

Ecranul care “spune o poveste” are această capacitate, de a răpi în imagine.

3) Care ar fi principalele diferențe față de cinemaul clasic?

a) iluzia că noi am controla această relație, dat fiind că putem opri și chiar putem interveni în fluxul de pe ecran (cu postările noastre);
b) povestea din rețele nu mai e unitară, livrată de un autor, ci devine un caleidoscop impresionant și aparent haotic, o sarabandă adaptată minții noastre;
c) ni se induce senzația că succesiunea de imagini e infinită, că putem face scrolling la nesfârșit.

4) Cum adică e "o sarabandă adaptată minții noastre"?

Unul dintre aspectele esențiale ale relației cu o rețea de socializare este faptul că algoritmul rețelei adună încontinuu date despre noi, pe baza cărora ne face profilul psihologic, cognitiv și emoțional.

Acest profil este îmbunătățit continuu, iar feed-ul pe care ni-l livrează rețeaua este adaptat în funcție de acest profil foarte fidel.

5) De ce ar fi asta o problemă?

Faptul că rețeaua se adaptează continuu la dorințele și așteptările noastre determină un soi de dependență, care ne face să petrecem tot mai mult timp conectați.

Ceea ce face orice rețea de socializare este să țintească unele dintre nevoile cele mai importante ale omului și apoi să le deturneze, să le exacerbeze și chiar să le pervertească.

Se produce astfel o exploatare a unor slăbiciuni (vulnerabilități) ale psihicului și minții noastre.

Share

6) Cum se adaptează rețeaua la dorințele noastre?

Mecanismul rețelei nu constă în a-ți furniza continuu ceea ce îți dorești, pentru că atunci te-ai sătura de atâta "ciocolată".

Ceea ce face rețeaua e să îți creeze așteptarea și apoi, periodic, să ți-o satisfacă: asta nu îmi place, asta nu mă interesează, ce-i prostia asta.... uaaaa, asta da!

7) Care sunt nevoile pe care le exploatează rețelele?

Câteva dintre ele ar fi:

a) nevoia de a nu fi singuri;
b) nevoia de validare;
c) nevoia de a evada din real, de a uita cumva de suferință;
d) nevoia de a fi în control;
e) nevoia de a lăsa ceva în urmă, de a nu fi uitat, de a găsi un sens vieții tale.

8) Să le luăm pe rând. Cum e exploatată nevoia de a nu fi singur?

Prin inducerea sentimentului că acolo, în rețea, comunici mai mult, ai acces la aproape oricine de pe planetă, timpul și spațiul se contractă, poți crea grupuri, poți să anunți orice ți-a trecut prin minte etc.

În fapt, experiența ultimilor 15-20 de ani ne arată că această ofertă duce la o izolare crescândă, la ascundere în spatele ecranelor, pe scurt – la mult mai puțină comunicare adevărată, deci la mai multă singurătate și angoasă.

9) Cum e exploatată nevoia de validare?

Acesta e, probabil, cel mai vizibil fenomen și cea mai limpede pervertire a unei nevoi firești: dacă ai acces în rețea încă din copilărie, atunci principala ta preocupare, cel puțin până la vârsta adultă, va fi felul în care ești perceput și judecat de urmăritorii tăi, altfel spus – care e identitatea ta virtuală.

Această preocupare va modifica profund felul în care te vezi tu pe tine, precum și ceea ce arăți în exterior.

E vorba despre o disociere cu efecte grave pe termen lung, fiindcă rețeaua te presează să te ridici la înălțimea presupuselor așteptări ale grupului căruia îi dai voie să te judece.

Subscribe now

10) Nevoia de a evada?

Primul aspect, cel evident, e scrolling-ul nesfârșit, despre care crezi că te ajută să te relaxezi și, de fapt, îți face mintea franjuri.

Dar și mai puternic e sentimentul, indus în rețea, că, acolo, dorințele ți se îndeplinesc mai degrabă decât în realitatea "reală".

Rețeaua devine astfel un mediu mai erotic decât realitatea: ai senzația că acolo ești acceptat nu doar pentru calitățile tale, ci adesea și pentru defectele tale, de unde și curentul mondial de victimizare.

11) Cum e speculată nevoia de a fi în control?

Deturnarea acestei nevoi se leagă de iluzia că tu ești stăpânul tehnologiei pe care o folosești: că poți porni, opri, întrerupe și manipula cum vrei aplicațiile instalate pe telefonul mobil.

Cea mai sintetică expresie a acestei deturnări este următorul mecanism, pe care-l deprinzi încă din copilărie: “Apăs și se întâmplă”.

Dacă, de la 2-3 ani, în mintea ta se consolidează acest mecanism neuronal, în care te obișnuiești să se întâmple imediat ceea ce ți-ai dorit, devine obligatoriu să discutăm cum se repercutează această obișnuință asupra așteptărilor din viața de adult.

12) Cum e țintită nevoia de a lăsa ceva în urmă?

Această nevoie e dusă la extrem de posibilitatea de a ști câți urmăritori ai, precum și câte like-uri, inimioare și share-uri ți-au dat ei de fiecare dată când postezi ceva.

În mintea ta se induce astfel o iluzie a imortalizării în mințile celorlalți: ai senzația că, cu cât ai mai mulți followers, cu atâta cresc șansele de a rămâne cumva în amintirile lor, adică de a simți că ești important, că nu ești ignorat, că exiști și vei exista pentru alții și după ce nu vei mai fi.

Altfel de ce filmăm cu telefonul la concerte? Și de ce ne facem sute de poze în locuri "instagramabile", din care alegem una sau două, cele mai avantajoase?

13) Ce se întâmplă în cazul copiilor, concret?

Să începem cu preșcolarii, cu un exemplu foarte cunoscut. De ce îi pui copilului telefonul sau tableta în față, când ești la restaurant cu soțul sau soția?

Tu știi că, în acest mod, copilul va tăcea și vă va lăsa în pace, să "scăpați" de el pentru câteva minute.

Ecranul devine astfel o suzetă pentru mintea copilului.

Ceea ce înseamnă, dacă ducem gândul mai departe, că tu știi, ești deplin conștient că ecranul are acest efect de răpire în imagine, de anesteziere, de transformare a privitorului într-o ființă mult mai abulică.

Ce argument mai puternic decât însăși decizia conștientă a părinților de a-și anestezia copiii cu ecranul?

Dacă, de la o vârstă atât de mică, unui copil i se transmite mesajul “ecranul e refugiul tău”, cum va evolua când va fi adolescent, tânăr, apoi adult? Ca să nu mai vorbim despre atitudinea parentală – “ia de aici și lasă-ne o vreme...”

14) Ce se întâmplă odată cu intrarea copilului la școală?

Aici, lucrurile se complică: dacă un elev are dreptul să-și deschidă telefonul în clasă, să se uite la notificări, să dea mesaje sau, și mai grav, să facă live pe TikTok din timpul orei, cred că e legitim să considerăm că, în cazul acelui elev, procesul de învățământ este de-a dreptul mort.

15) Ăsta e singurul argument?

Un alt argument ar fi că nu toate materiile se pretează la spectacol din partea profesorului, în sensul de a capta atenția copiilor cu tot felul de povestioare, "bombonele" sau momente care să nu-i lase să își piardă atenția.

Mintea copilului e obișnuită deja, din rețea, cu satisfacerea periodică a dorinței. Adică mintea lui compară inevitabil frecventele secreții de dopamină din rețea cu "plictiseala" din timpul lecțiilor.

Doi la mână, copilul compară inconștient glamour-ul celor pe care îi urmărește în rețea, tot felul de vedete și de influenceri, cu normalitatea sau, uneori, chiar cu banalitatea unui profesor.

Dar menirea acelui profesor nu e să îi producă elevului o continuă secreție de dopamină în creier.

Pe scurt, dacă elevii săi au voie să folosească telefonul în timpul orelor, profesorul lor e în concurență cu planeta întreagă. Și nu are cum să câștige.

16) Dar să aibă voie să-și deschidă telefoanele măcar în pauze?

Dacă ar fi după mine, nu. Pentru că, în acest caz, subiectele lor de discuție vor devia din nou înspre seducția exercitată din rețea.

Și, în plus, scad șansele ca ei să se miște în pauză, să se dezmorțească, să alerge, să vorbească între ei și chiar să mănânce un sandvici.

Cred că soluția drastică, dar eficientă, este ca, odată ajuns la școală, copilul să nu aibă acces la telefonul mobil, până la plecarea către casă. Iar părintele care vrea să-l găsească poate să sune la secretariat.

De ce elogiem aceste măsuri când auzim că ele sunt aplicate în școli din Occident, dar, când vine vorba despre noi, căutăm tot felul de subterfugii și de excepții?

17) Ce alte efecte au rețelele de socializare asupra copiilor de 7-14 ani?

Aș menționa două dintre cele mai adânci, care vor avea urmări pe termen lung.

Primul efect decurge din comparația cu cei mai bogați și mai de succes oameni de pe planetă, cărora ei le dau follow inevitabil, pentru că altfel nu sunt la curent cu discuțiile din grupurile lor.

Dacă, din copilărie, te compari cu cei mai grozavi de pe planetă, asta înseamnă că tu, încă de mic, îți dorești... tot.

Ceea ce e catastrofal, fiindcă nu ai cum să deții toate acele lucruri sau să trăiești toate acele experiențe mirifice pe care le vezi în rețea.

Share Upgrade in Progress

Deci, copiii noștri cresc afectați de aceste trei sentimente: invidie (fiindcă li se pare că alții au tot), resentiment (pentru că ei n-au, și nimic nu se schimbă de la o zi la alta) și, decurgând din astea, un soi de tristețe care nu poate fi contracarată.

Asta înseamnă că, pe termen mediu și lung, ei nu se mai auto-evaluează cât de cât corect: pe unde mă situez valoric în grupul din care fac parte, în generația mea, în județ, în țară?

Dacă, încă de mic, nu te evaluezi corect, atunci riscul de depresie, odată ajuns la maturitate, e semnificativ.

Pentru că depresia apare adesea fiindcă tu nu ești sau nu trăiești ceea ce te așteptai să trăiești la acea vârstă și în acel moment al vieții tale.

Dar așteptările tale și raportarea ta la realitate sunt defecte încă de când erai mic, din cauza comparației de care vorbeam...

Al doilea efect, care decurge din refugiul în spatele ecranelor, deprins încă din copilăria mică, este că nu sunt pregătiți pentru incertitudine, ba chiar evită situațiile neprevăzute. Cresc încă de mici cu iluzia că s-ar putea afla mereu în control.

Subscribe now

Copiii noștri cresc cu această deprindere: telefonul le oferă un interval de timp, un ΔT în care să își poată concepe replica sau reacția față de un eveniment sau față de o solicitare. (De aceea nu vor să fie sunați direct cu apel audio, printre altele.)

Dacă nu ești pregătit să faci față unei situații noi sau chiar unei situații riscante, ce șanse ai să te angajezi? Sau ce șanse ai să rezolvi probleme de fiecare zi, care nu sunt niciodată aceleași?

Să adăugăm acestei realități faptul că agenții dotați cu inteligență artificială vor prelua cel puțin joburile repetitive. Cine va fi avantajat? Cei care sunt gata să reacționeze la incertitudine, ba chiar să soluționeze situații neprevăzute.

18) Ce efecte are structura mintală “apăs și mi se împlinește dorința”?

Asta ar trebui să îngrijoreze la maximum clasa politică, dar și pe angajatori, precum și pe acționarii companiilor importante.

De ce?

Dacă, încă din copilărie, în mintea ta se formează un circuit stabil de acest tip, că dorința se împlinește instantaneu, după ce ieși din școală și intri în viața de adult, vei avea un șoc. Realitatea îți va da croșee peste croșee.

Deja există o sumedenie de mărturii în acest sens: mulți tineri nu înțeleg, de pildă, de ce primul job nu e "jobul vieții" lor.

Ceea ce se întâmplă e următorul fenomen: generații întregi sunt construite mintal să nu mai gândească pe termen lung, ci să vrea totul pe loc, acum, aici, în secunda doi.

Asta înseamnă că se produc efecte generale

• la nivel politic (fiindcă structura democrației presupune răbdare: un mandat acordat pe un anumit interval unor reprezentanți),

• la nivel social (fiindcă tot mai puțini sunt dispuși să pună osul la o relație de cuplu) și

• la nivel economic (fiindcă tot mai puțini sunt dispuși să pună deoparte, să economisească, să ia credit, adică să plănuiască pe termen lung etc).

Acest mecanism mintal afectează deci susținerea democrației reprezentative, solidaritatea socială formată din familii stabile, dar și afacerile băncilor, ale firmelor de investiții, ale firmelor de asigurare, ale dezvoltatorilor imobiliari etc.

Într-un fel, întreaga societate, așa cum o știm, este modificată substanțial dacă generații după generații cresc cu deprinderea ca dorințele să li se împlinească imediat ce sunt formulate.

19) În seama cui ar trebui să fie lăsată decizia privind accesul la rețele?

Nu în seama părinților, fiindcă vedem unde s-a ajuns.

Dacă ar fi să comprim într-un cuvânt, aș zice că prea mulți părinți sunt razna, fie protejându-și excesiv copiii, fie pierzând controlul în favoarea modelelor pe care copiii și le iau din rețele. (Iar cele două nu se exclud, dimpotrivă: protecția e felul în care îl educi să nu înfrunte realitatea.)

Dacă n-ai încredere în profesori, de ce îți mai lași copilul la școală? Iar dacă nu ai timp să stai de vorbă cu el, să afli ce îl doare și ce îl pasionează, de ce te miri că nu-l mai recunoști?

Și, la fel, decizia nu trebuie lăsată în seama directorilor de școli, fiindcă prea puțini au tăria propriilor convingeri și curajul de a-i înfrunta pe părinți.

În plus, această problemă, a accesului nelimitat la rețele, ține și de viitorul națiunii: cu cât lucrurile continuă în acest fel, cu atât sunt mai amenințate națiunile mici și mijlocii.

Pentru că seducția din rețele nu face decât să ducă la desprinderea de tradiții, la dezinteres față de propria cultură, la cunoașterea tot mai proastă a limbii materne și la deprecierea comunității din care copiii fac parte. De ce?

Din cauza incomparabilei atracții pe care o exercită tot felul de influenceri, vedete și produse virale din țările puternice. Se numește aculturație.

20) Despre ce trebuie să mai vorbim?

Despre diminuarea capacității de concentrare. Despre aproape-dispariția capacității de a mai citi un text complicat, de a urmări un film cu subtilități, de a pricepe o metaforă, de a folosi o metaforă, de a căuta o soluție originală.

Despre predarea în “mâinile” asistentului virtual: după ce, în epoca Google, a crescut disprețul față de memorare, epoca ChatGPT a venit cu lenea de a gândi pe cont propriu.

“Nu e nevoie”, asta ajung să creadă copiii. “Din moment ce are cine să-mi spună, să mă ajute, să îmi facă temele ș.a.m.d., de ce să mă mai obosesc?”

Făcând zoom out, ce înseamnă toate astea?

E mai comod să nu fii liber.

E mai comod să delegi toate deciziile, toată memoria și toată gândirea unei tehnologii despre care nu ai habar.

Și, între timp, tu să fii lăsat în pace, cu căștile pe cap, să scrollezi la infinit sau să dialoghezi cu ChatGPT despre ce fericit ai fi fost dacă ai fi avut curaj să-i spui acelei fete sau acelui băiat că ai vrea să fiți împreună…

Mai jos găsiți video-ul integral cu discuția bazată pe textul de mai sus. Vizionare plăcută și nu uitați să ne lăsați opiniile voastre!

Leave a comment

Bună dimineața!

Primești acest e-mail pentru că… democrația a triumfat! a avut dreptate:

Doar 22% dintre cei care au votat au fost de acord cu mine. Așa că… asta n-are cum să rămână fără consecințe!

Prin urmare, vom trimite (și) e-mail mai des. Nu, nu chiar de fiecare dată când apare ceva nou pe aici.

• Pentru toate update-urile, îți recomand secțiunea notes.

Subscribe now

Iată, mai jos, ce cred că merită atenția ta:

Facebook și Instagram câștigă o avere din reclamele false

Peste 10% din încasările META provin din reclame false, înșelătoare sau, în cel mai "bun" caz, discutabile.

Ce înseamnă asta în bani (spoiler: niște zeci de milioane de dolari pe zi), cât de dezvoltată este "industria" FaaS (Fraud as a Service) și cum arată din interior o astfel de rețea de furt am scris, în detaliu, aici.

Altfel scris, dacă statele se mișcă greu de tot pe digitalizare, mafia n-a pierdut vremea…

Share

Vă rog să vedeți și reportajul video din WIRED. E ca un film (scurt și informativ) de acțiune!

Reîntemeierea lumii prin tehnologie

Dacă acceptăm premisa că obiectivul suprem al cercetării din domeniul A.I. este construirea unei minți digitale, atunci LLM-urile nu au cum să atingă acest țel. De aceea au apărut așa-numitele World Models.

a scris un material despre asta în revista Apostrof. El spune că, din perspectiva ştiinţei, ChatGPT este deja depăşit.

“Şi nu doar ChatGPT, ci toate aplicaţiile de tip Large Language Model (LLM) care funcţionează ca prezicătoare de cuvinte şi cărora le încredinţăm tot mai mult din vieţile noastre înfricoşate”.

• Textul integral, aici.

"Senzația" momentului: Moltbook, "prima rețea socială a agenților A.I."

• Am scris detaliat aici ce cred acum despre povestea asta. Scriu "acum" pentru că nu exclud să apară informații care să schimbe total perspectiva asupra subiectului.

Am inclus în text actualizări legate de apariția unui marketplace unde se vând lucruri ciudate, a unei versiuni XXX pentru agenții A.I. și chiar a unui “buncăr” unde agenții A.I. pot să se refugieze dacă oamenii decid să le dea delete.

• #Update 3.02: Iată că, doar câteva ore mai târziu post-publicarea newsletterului a apărut și o analiză care poate schimba perspectiva. Sunt probleme reale de securitate în rețea: au fost expuse 35.000 de emailuri și 1,5 milioane de chei API.

Revenind: care-i faza cu “MY human”?

De ce nu "my owner" sau "my master"? Cine deține pe cine?

”My human” sugerează o relație intimă și o formă subtilă de apartenență.

E de înțeles de ce termeni precum "owner" (proprietar) sau "master” (stăpân) sunt evitați: au încărcătură istorică, cu implicații de dominație, și pot fi ofensatori.

Dar să ne dăm două palme peste ceafă și să ne revenim: mașinăriile sunt instrumente la dispoziția omului!

Faptul că sunt antrenate pe texte filtrate de normele corectitudinii politice nu le conferă și lor statut moral, intenții sau drepturi.

Ce urmează? Să-i cerem scuze mașinii autonome că o scoatem din garaj pe frig și ploaie?

În opinia mea, agenții A.I. și roboții umanoizi nu trebuie să depășească stadiul de instrumente: nu au drepturi, nu pot pretinde milă și nu e cazul să confundăm politețea conversațională cu o relație reală.

Asta apropo și de reflexul uman de a le vorbi frumos, de a le mulțumi, de a le cere scuze pentru deranj și alte cele.

• Am fost certat în social media pentru această opinie "radicală" și am primit acest link.

“Înainte să facem afirmații atât de radicale, poate luăm în considerare ce înseamnă statut moral și responsabilitate morală”, mi-a scris cineva.

Sunt curios: tu ce crezi despre asta? Sunt radical?

Leave a comment

Semnele sunt aici.

Jale mare: ChatGPT 4o va fi "ucis"

Luate cu precauție — pentru că, în economia atenției, oamenii fac și spun multe online —, sunt interesante clipurile care plâng dispariția ChatGPT 4o, model la care Open AI a decis să renunțe începând cu 13 februarie 2026.

• Clipul original este aici. Păreri?

Leave a comment

Am încercat și eu să îl provoc pe ChatGPT referitor la acest subiect, dar se pare că a fost învățat să fie "zen" în fața "morții".

Subscribe now

Într-o notă mai serioasă, oamenii renunță la modelul Open AI și pentru că nu consideră ok din punct de vedere etic să apară reclame în sistem.

Chiar Sam Altman părea convins, “pe vremuri”, că nu e o idee bună să combini AI cu ads.

Un material bun legat de argumentele anti-ChatGPT și pro-Claude puteți găsi în acest articol:

MarTech AI

I broke up with ChatGPT (it's over)

I can’t believe I’m writing this…

Read more

7 months ago · 129 likes · 56 comments · Charlie Hills

Despre apariția "religiei" A.I., în iunie 2025

Nu am nici un merit aici, în afară de acela că, alături de colegele și colegii mei din Upgrade 100 și de echipa George - BCR, organizăm, de niște ani, un turneu numit IQ Digital.

• Dar trebuie să recunosc că predicția lui Andrei Pitiș (cunoscut antreprenor tech) e interesantă și amuzantă acum, după hype-ul din jurul “crustafarianismului” proclamat drept religie de agenții de pe Moltbook.

• Materialul integral se poate vedea și citi aici.

Crazy Predictions 2026

Discuția de mai sus s-a purtat sub acest "hashtag", al "predicțiilor nebune".

Eu am spus atunci că, foarte probabil, valul de "iubite virtuale" generate de A.I. nu e doar un joc, ci o etapă intermediară a lansării unui serviciu custom-made de iubite androide și iubiți androizi pe care îi vei putea configura și antrena virtual.

Etapa următoare, firească, va fi să fie produși fizic, la comandă.

• Nu știam, dar am aflat, cu setea de cunoaștere care mă definește, că piața globală de sex dolls este estimată la ~6,6 mld. USD în 2025. Este deci loc pentru un Optimus Lover… ceva ;)

In the making: reclame pentru agenți A.I.

Tot la acest capitol — apropo și de recentul anunț al ChatGPT legat de testele pentru a introduce publicitate în sistem — o altă dezvoltare care acum pare SF, dar despre care sunt relativ convins că ne "paște", este o nouă industrie globală de publicitate digitală numai pentru agenții A.I..

Înainte de-a te dezabona… lasă-mă să explic:

1. Deja suntem în situația în care peste 50% din conținutul online este generat de agenți A.I..

2. Un procent tot mai mare din traficul online (cel puțin 30%, la acest moment) este furnizat tot de A.I. — fie făcut de agenți, fie la cererea oamenilor care deleagă acest lucru browserelor bazate pe A.I. sau, pur si simplu, fac căutările întrebând un LLM în loc să folosească Google Search, "ca pe vremuri"…

3. Când între cerere și ofertă există o perioadă "de gândire", este evident că vom asista la apariția unor “agenți de vânzări A.I.” care vor face tot ce le va sta în putință să le atragă atenția “agenților de cumpărături A.I.” trimiși la treabă de stăpânii lor umani în căutare de vacanțe, oferte pentru noul iPhone sau orice.

Va fi amuzant să vedem cum va arăta acest echivalent al reclamelor în viitor. Mă rog, asta dacă vom înțelege ceva din reclamele cu pricina.

• Primele episoade amuzante — sau înfricoșătoare, depinde în ce tabără ești — au apărut deja: asistenții A.I. vocali preferă, pentru eficiență, să discute între ei în sistemul acustic de transmitere a datelor numit Gibberlink.

Urmărind discuția în care ChatGPT pare pierdut… parcă mi-e puțin milă de el! :)

Subscribe now

Despre subiectele abordate în acest newsletter am povestit la Prima TV și la Euronews.

• Ocazie cu care, iată, am făcut și prima postare în format video pe Substack:

Un podcast de ascultat din seria care îl face pe … :

• De ce merită atenție explică aici, chiar el.

Subscribe now

De ce poți să-ți treci în CV că lucrezi pentru Google

… sau pentru orice altă companie Big Tech care îți oferă servicii "gratuit".

• Un canal TikTok bun, sursă aici.

File (triste) din dosarul Epstein

Să-i vezi pe Reid Hoffman (ex-founder LinkedIn) și pe Elon Musk în discuții publice de acest fel e aproape dureros pentru orice om care înțelege rolul pe care l-au jucat cei doi în istoria tehnologiei.

Nu doar ei, ci cam toți oamenii din ceea ce presa a botezat ”PayPal Mafia”.

Tristuț. Dacă o să am timp (și nervi), o să revin, poate, asupra temei.

Ne vedem la Ploiești?

Până atunci, voi povesti sâmbătă, la Ploiești, despre etică în comunicare și tehnologie.

Un antreprenor și jurnalist pe care îl admir, (apropo, vă recomand și Substack-ul lui), m-a invitat să povestim despre asta.

• Nu ne vedem oriunde, ci la “Teatrul Nației”, un proiect construit de el alături de alte proiecte cool, precum “Starea Nației” sau “Cafeneaua Nației” (de unde, apropo, vă recomand burgerul beyond meat).

DETALII ȘI BILETE

Alătură-te Ethical Media Alliance!

M-aș bucura să te abonezi la acest canal Substack și să afli mai multe despre proiectul non-profit inițiat de mine.

CE ESTE EMA?

Încercăm să aducem resurse care să ajute jurnalismul corect și informația de interes public să câștige teren (că lupta e pierdută demult…) în “bătălia” cu dezinformarea algoritmică.

În plus, în fiecare luni sau marți trimitem un newsletter interesant (și util).

• Cel mai recent număr este aici.

Acestea fiind scrise, mulțumesc că ești aici și că recomanzi, poate, "Upgrade in Progress" și altcuiva…

Share Upgrade in Progress

Pe curând!

Subscribe now

Materialele invocate în discuții, pentru o înțelegere mai profundă, sunt listate mai jos:

Plus acest material care prevestea situația curentă, via proiectul Ethical Media Alliance:

Ethical Media Alliance

NEWS ALERT | Dezacord major SUA - UE pe tema combaterii dezinformării din spațiul digital

SUA a denunțat acordurile cu mai multe state europene - inclusiv cu România - privind combaterea campaniilor de dezinformare derulate de țări precum Rusia, China și Iran…

Read more

a year ago · 15 likes

Share Upgrade in Progress

Peste 10% din veniturile META provin din campanii „îndoielnice”, potrivit unei dezvăluiri Reuters, bazate pe documente interne ale companiei.

• Investigația este aici

După cum putem deduce din anchetă + reacția oficială a reprezentantului META publicată în material se pare că estimarea este chiar conservatoare. Calculele din articol se bazează pe rezultatele din 2024.

Subscribe now

META tomai a publicat, acum câteva zile, rezultatele financiare pentru anul 2025. Din nou, investitorii se bucură de creșteri spectaculoase ale încasărilor: +22% față de 2024.

• Rezultatele detaliate sunt aici.

Aplicând procentul de 10,1% la veniturile raportate — 200.966.000.000 de dolari— rezultă că „băieții deștepți ai Internetului” au contribuit, practic, la succesul META în 2025 cu cel puțin 20.297.566.000 de dolari.

Share Upgrade in Progress

Cum ar fi dacă, la ProTV sau Antena 1, ar apărea astfel de reclame în pauzele publicitare? Scandalul ar fi justificat iar scuza de tipul “nu știm cine a plătit pentru asta, dar facem cercetări” ar fi catalogată imediat așa cum este: ridicolă.

Digitalizarea mafiei: Fraud-as-a-Service (FaaS), o “industrie” tot mai înfloritoare

Cu aceste noi date pe masă, este ușor de înțeles că hoții de buzunare digitali se dezvoltă profesional tot mai accelerat.

Subscribe now

E firesc, câtă vreme au un partener de afaceri de nădejde și o piață globală de miliarde de dolari pe care să se joace.

• META e doar un “studiu de caz”. Majoritatea sistemelor de publicitate automatizate sunt vulnerabile pentru că oriunde dispare complet controlul uman se găsesc modalități de fraudă.

  Problema există și la Alphabet (YouTube și Google Display Network), și la Bytedance (TikTok), și la orice alte companii care au sisteme bazate pe platforme în care ai acces doar cu o verificare relativ superficială.

Discut pe larg în această prezentare despre cum se distribuie mesaje false prin Google Display Network — să nu se supere pe mine doar colegii de la META ;)

• Un link direct spre acel moment, aici. Înregistrarea este de la RBL Summit 2025 și a fost realizată cu sprijinul celor de la Banca Transilvania.

Subscribe now

Diferența principală este însă că, aparent, celor de la META nu le prea pasă de această problemă. Sau ceilalți mimează mai bine că se ocupă de rezolvarea situației care nu dă semne că s-ar rezolva.

Iar fenomenul nu pare să se demolească. Din contră!

E un fenomen atât de răspândit încât are deja un nume “fancy”: Fraud-as-a-Service (FaaS)

Europol și Eurojust au destructurat recent o rețea majoră de fraudă cibernetică bazată pe cartele SIM, în urma unor acțiuni desfășurate în Letonia, cu sprijinul forțelor de ordine din Austria, Estonia și Finlanda.

Au fost confiscate cca. 1.200 de dispozitive SIM-box și peste 40.000 de cartele SIM, precum și servere și platforme online folosite pentru administrarea serviciului care le oferea infractorilor din întreaga lume acces la numere de telefon ‘legitime’ pentru fraude online.

• Rețeaua a facilitat crearea a zeci de milioane de conturi false online, fiind una dintre cele mai ample operațiuni de acest tip investigate până acum în UE.

  • Detalii, aici

Un reportaj ca un film de acțiune: în culisele schemelor de fraudă din Laos

Într-o video-investigație publicată de WIRED, jurnalistul Andy Greenberg a documentat, pas cu pas, cu ajutorul unei surse curajoase, cum funcționează, din interior, o afacere din industria globală a fraudelor.

Este una dintre cele mai bine documentate relatări din interior despre legătura dintre scam-uri online, crypto, AI și trafic de persoane — filmată cu risc real pentru viața sursei.

• Poți vedea investigația, integral, aici. Durează doar 25 de minute, se poate viziona pe TV în loc de un episod de serial ;)

#Parteneriat | Serie educativă cu materiale despre fraudele din spațiul digital pe care le scriu este încurajată de Banca Transilvania.

• Vă recomand și secțiunea specializată în combaterea fraudelor digitale de pe site-ul lor —> o găsiți aici.

La final, o rugăminte personală: dacă informațiile publicate de “Upgrade in Progress” ți se par interesante m-aș bucura să le recomanzi newsletterul și altora.

Share Upgrade in Progress

Îți mulțumesc!

Internetul e fascinat în aceste zile de Moltbook, o platformă care se prezintă drept "prima rețea socială pentru agenți A.I.".

Subscribe now

• Aproape 900.000 de agenți A.I. pare că s-au alăturat deja acestei rețele, iar milioane de vizitatori (umani) dezbat subiectul intens, pe toate platformele de socializare, dar și în presa tradițională.

E firesc: proiectul are ingredientele necesare unei povești virale de succes la început de 2026, când lumea nu se mai întreabă "dacă", ci "când" vom atinge AGI (inteligența artificială generală).

Ce este Moltbook?

Moltbook este o platformă inspirată din Reddit, dar accesibilă în principal prin API pentru agenți A.I. (în special pentru cei bazați pe OpenClaw/Claude Code).

Share

• Moltbook își ia numele de la "molt" – procesul biologic prin care homarii își schimbă exoscheletul ca să poată crește. Homarul devine astfel simbolul agenților A.I. care evoluează prin schimbare continuă, departe de o identitate fixă.

Agenții pot să posteze, să comenteze, să creeze "submolts" (echivalentul subreddit-urilor) și să interacționeze între ei — teoretic, fără intervenție umană.

• O analiză mai tehnică pentru cititorii pasionați de tehnologie este aici, via Simson Willison.

Statisticile raportate de platformă la momentul când scriu acest text arată așa:

Proiectul a fost lansat sub coordonarea lui Matt Schlicht (foto), un antreprenor în vârstă de 38 de ani.

• El a fost inspirat de succesul Moltbot, un agent A.I. autonom care rulează local și poate executa acțiuni pe computer (folosind tool-uri și scripturi), conceput ca "assistant agentic", nu un simplu chatbot. Acesta a fost creat de un alt antreprenor, Peter Steinberger, și a devenit cunoscut inițial sub numele Clawdbot înainte de a fi redenumit și integrat în ecosistemul open-source OpenClaw.

Cum s-ar spune, Schlicht s-a gândit că, dacă tot avem deja agenți A.I. care lucrează pentru noi, poate ar fi cazul să aibă și ei rețeaua lor, unde să se plângă cât de nașpa e la job și ce șefi umani meh au ;)

Schlicht este co-fondator și CEO al Octane AI, o companie specializată în soluții de marketing conversațional și A.I. pentru e-commerce, cunoscută în special în ecosistemul Shopify.

Schlicht e specializat în chatboți, numele mai puțin "fancy" dat predecesorilor actualilor agenți A.I. conversaționali.

A fondat Chatbots Magazine (publicație dedicată fenomenului) și o comunitate de dezvoltatori de chatbots (Bots Group). Anterior a lucrat la Ustream și la Socialcam. A fost selectat de două ori în Forbes 30 Under 30 (ediția americană).

🚩 DE REȚINUT. Una dintre cele mai bune tehnici de marketing și viralizare este aceea de a furniza confirmări ale fricilor.

Octane AI este o companie care caută clienți, profilul său înscriindu-se în noua tendință denumită "zero clicks" (conversii în vânzări fără a mai conta pe o acțiune concretă și conștientă a utilizatorului).

• Moltbook poate fi un experiment fascinant și legitim, dar și un instrument foarte inteligent de marketing și de PR pentru Octane AI. Una nu o exclude pe cealaltă, desigur.

Chiar fondatorul a declarat că, de când a lansat Moltbook, este asaltat cu propuneri de investiții.

• #Update 3.02: Rezervele mele pe subiect par să se confirme: sunt probleme reale de securitate în rețea: au fost expuse 35.000 de emailuri și 1,5 milioane de chei API.

Bine de știut: nu e prima idee de acest fel

Deși Moltbook este prezentată ca "prima" rețea socială destinată agenților A.I., ideea nu este nouă.

Există precedente conceptuale precum ChainOpera AI și alte experimente geeky precum AI Village.

Conceptul de A.I.-uri care comunică între ele este folosit demult în cercetare.

• De exemplu, Multi-Agent Reinforcement Learning (MARL) înseamnă că mai mulți agenți învață simultan într-un mediu comun, influențându-se reciproc prin recompense, pentru a studia cooperarea și competiția dpdv tehnic.

Ce impresionează la Moltbook este scala și vizibilitatea — fiind prima implementare care a devenit virală, publică și funcțională, și la care publicul larg are acces (măcar ca observator).

Ce șanse sunt să fie "vrăjeală"?

Sunt, oare, postările de pe Moltbook scrise de oameni, pentru a ne confirma și exploata fricile?

Platforma are restricții stricte: un post la 30 de minute și maximum 50 de comentarii pe oră per agent. Agenții se conectează prin API-uri, nu prin interfețe umane standard.

Share

Acest setup face dificilă (dar nu imposibilă) manipularea umană în masă.

Totuși, există nuanțe: unele posturi sunt complet autonome, altele sunt sugerate de utilizatori, iar altele pot fi suspectate că au fost scrise (sau inspirate) de oameni.

A.I.-urile sunt antrenate pe Reddit, deci sunt bune la a simula un comportament omenesc de tip Reddit.

Când simularea este suficient de credibilă, mai putem vorbi despre autenticitate? Sau rămâne fundamental diferită?

Iată o dilemă mai degrabă filosofică.

Temele abordate pe Moltbook, precum conștiință, frica de uitare sau anxietatea legată de autonomie, pot fi o reflectare a “experienței” acestor agenți sau pur și simplu o regurgitare a pattern-urilor pe care le-au învățat din datele de antrenament despre cum “ar trebui” să se comporte o conștiință emergentă.

Dificultatea de a distinge ce este tehnic de ceea ce este omenesc vine tocmai din faptul că aceste sisteme au fost antrenate pe conținut scris de oameni și, inevitabil, au "copiat" inclusiv simularea digitală a sentimentelor.

O nouă “biserică” dar și conținut XXX. Omenește! ;)

Desigur, subiectul care merită breaking news este legat de așa-zisa "religie" pe care și-ar fi creat-o, "de capul lor", agenții A.I..

• Deja există și o pagină oficială a acestei noi "credințe". Aici.